Sute de milioane de coate goale?

Aproape săptămânal ne parvin ştiri despre destinul unor refugiaţi rătăcind în ambarcaţiuni prea mici pentru imensitatea mărilor şi oceanelor lumii.

Indiferent dacă e vorba de Lampedusa, de Canare, sau de alte insule obscure, către care se îndreaptă disperaţi din Africa sau Asia, un lucru este cert. Din buletinele de ştiri nu aflăm decât fracţiuni infime de informaţii despre un număr relativ redus de refugiaţi, care încearcă să ia cu asalt „fortăreaţa” Europa.

În fapt, circa 200 de milioane de oameni emigrează anual, precizează raportul Oficiul Internaţional pentru Migraţiune, publicat marţi.

Cei mai mulţi din cei ce-şi iau lumea în cap nu ajung la bordul unor bărci fragile în ţările în care imigrează. Majoritatea se foloseşte de o viză turistică. Omul călătoreşte legal şi rămâne în ţara care i-a fost din capul locului destinaţia, reiese din ultimul raport al Oficiului Internaţional pentru Migraţiune. Potrivit lui, pe cei mai mulţi nu-i mână foamea să ia calea pribegiei, ci globalizarea.

Gervais Appave, coautor al raportului a subliniat în context că „mesajul central al raportului afirmă că, în mod incontestabil, globalizarea a iscat o amplificare a mobilităţii”. E vorba de „o mobilitate impulsionată în special de raţiuni economice, în speţă de căutarea unui loc de muncă mai bun”.

Astfel de emigranţi nu sunt doar clasicii coate goale, maţe fripte, ci şi medicii germani care se angajează la spitale elveţiene ori profesorii europeni, care preiau catedre în California.

Are loc pe plan global o intensă competiţie pentru locuri de muncă super-calificate, care intensifică fluxurile migraţioniste. Potrivit raportului există însă, totodată, în ţările industrializate, şi o piaţă a forţei de muncă mediu calificate ori necalificate, o piaţă creată de refuzul localnicilor de a presta anumite munci. De pildă în agricultură.

Această tendinţă va continuă să ia amploare, cu atât mai mult cu cât, demografic, Europa îmbătrâneşte, iar „numărul salariaţilor scade constant în diverse branşe, precum în sănătate”, e de părere Appave.

Dacă n-ar exista migraţia, forţa de muncă s-a reduce în ţările industrializate până în anul 2050 cu nu mai puţin de 20 la sută, mai relevă raportul. Conform lui, numărul emigranţilor s-a dublat în ultimele decenii. Cu 10 milioane de imigranţi Germania este una dintre destinaţiile cele mai importante din centrul Europei.

Oficiul Internaţional solicită claselor politice să abordeze pe viitor chestiunea migraţiei cu un plus de obiectivitate şi să renunţe la a descrie fenomenul ca pe un pericol, devreme ce e un aspect cât se poate de firesc al globalizării.

Pe de altă parte se pune problema instrumentelor, prin intermediul cărora se pot păstra intacte societăţile şi prezerva valorile lor în ciuda imigraţiei. Pe termen scurt criza financiară va contribui la o reducere a fluxului migraţionist, care va spori însă din nou odată cu relansarea economiilor afectate în prezent de recesiune.