Syriza, aproape de divizare?

"Divorţ" este cuvântul cel mai des utilizat de comentatorii din presa grecească după încheierea şedinţei comitetului central al Syriza, partidul de guvernământ, în noaptea de vineri. Se vorbeşte, de asemenea, despre o atmosferă de război intern în partid, motiv pentru care nu puţini cred că ruperea Syriza este doar o chestiune de timp.

Mulţi greci simt că divizarea partidului aflat la guvernare este inevitabilă. Fisurile apărute între aripa stângistă şi majoritate nu mai pot fi ignorate. Diferenţele de opinie sunt din ce în ce mai evidente, iar atacurile la persoană nu mai reprezintă nici ele o raritate. În pofida acestei atmosfere de tensiune în cadrul consiliului Syriza s-a vorbit pentru prima oară, concret, despre conţinutul politicii de stânga a guvernului. Cu această ocazie a devenit şi mai evident faptul că frământările interne din partid nu trebuie trecute cu vederea.

Tsipras şi rolul său

Încă de miercurea trecută a devenit destul de limpede că şeful Syriza şi premierul ţării, Alexis Tsipras, a adoptat o linie dură în relaţia cu aripa de stânga din partid. Într-un recent interviu acordat unui post de radio, Tsipras le-a recomandat "răzvrătiţilor" din partid să ia o decizie pentru a pune capăt situaţiei în care, pe de-o parte promit susţinere fără rezerve pentru guvern, iar pe de altă parte votează în parlament împotriva celui de-al treilea pachet de credite pentru Grecia.

La o zi după această recomandare, premierul grec a făcut o declaraţie şi mai aspră, sugerând că cine consideră ieşirea ţării din zona euro şi ruperea relaţiilor cu creditorii drept alternative viabile, fie nu vrea să vadă adevărul, fie spune un neadevăr în mod voit. În opinia lui Tsipras, acuzaţiile unora dintre colegii săi de partid, conform cărora actuala politică de austeritate este un drum înfundat, sunt nefondate, cerându-le totodată acestora să spună limpede ce anume doresc.

Panagiotis Lafazanis, şeful "Patformei de Stânga" şi fost ministru al Energiei (demis) a reacţionat la spusele premierului. În opinia lui, Grecia se confruntă cu o "dictatură a monedei euro", iar de vină pentru acest lucru sunt membrii Syriza care susţin rămânerea ţării în zona euro şi care au ridicat moneda unică la rang de "dogmă religioasă". Lafazanis a respins categoric ideea conform căreia ieşirea din zona euro ar fi o catastrofă pentru Grecia. Revenirea la moneda naţională ar fi susţinută nu de economiile grecilor în valoare totală de 35 de miliarde de euro şi de alte câteva miliarde aflate în seifuri la bancă.

O clarificare necesară

La finalul celor 12 ore de discuţii în cadrul comitetului, nimeni n-a dorit să urmeze această logică. În schimb, s-a stabilit ca la finele lunii septembrie să fie organizat un nou congres al partidului în cadrul căruia să se stabilească strategia politică a formaţiunii. Aşadar, după ce negocierile privind cel de-al treilea pachet de creditare cu BCE, CE şi FMI se vor fi încheiat.

Nu ar fi însă exclus ca acest congres să nici nu mai aibă loc, dacă "Platforma de Stânga" va părăsi Syriza. Reprezentanţii acesteia au declara că organizarea unui congres extraordinar nu are "absolut niciun sens" dacă el vine după ce parlamentul de la Atena aprobă măsurile de austeritate convenite cu creditorii. Într-o atare situaţie, membrii Syriza ar fi puşi în faţa unor fapte împlinite, fiind obligaţi să voteze "lucruri în mare măsură dăunătoare ţării".

Situaţia actuală din Syriza nu este întâmplătoare şi arată ca un bumerang care se întoarce către partidul care a caştigat categoric alegerile, cu un scor de zece ori mai mare decât acum câţiva ani. Nu atât datorită unor performanţe extraordinare, ci din pricina rateurilor majore ale partidelor "clasice", predum Nea Dimokratia şi PASOK. Creşterea în sondaje a Syriza a fost atât de rapidă, încât nimeni n-a apucat să răspundă la întrebarea: ce înseamnă politică guvernamentală de stânga?