Tăriceanu în vizită la Roma

Tăriceanu, care miercuri se va întâlni cu Prodi la Roma, a precizat în interviul acordat agenţiei ANSA că soluţia comună ar trebui pe de o parte să "limiteze infracţiunile" săvârşite de români în Italia, iar pe de altă parte să "protejeze românii" din Italia de acte xenofobe.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu va fi primit, miercuri dimineaţă, în audienţă, de către Papa Benedict al XVI - lea, înainte de întâlnirea pe care o va avea cu prim-ministrul italian Romano Prodi.

Repatrierile au început

Câteva zeci de români au fost repatriaţi din Italia de la adoptarea, miercuri, de către Guvernul italian, a unui decret de urgenţă pentru a facilita expulzările, a declarat marţi seara ministrul italian de Interne, Giuliano Amato, citat de AFP.

"Expulzările din ultimele zile vizează un număr limitat de persoane şi nu există nici o expulzare în masă", a dat el asigurări.

Expulzările, "câteva zeci", în opinia lui Amato, au vizat "în mod specific persoane despre care prefecturile au informaţii referitoare la caracterul lor periculos", a adăugat ministrul, adăugând că "xistă un climat de cooperare cu România" în acest domeniu.

Prodi: Europa a subestimat valul imigraţionist român

Europa a subestimat complet amploarea afluxului de imigranţi români după aderarea statului est-european la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, a declarat premierul italian Romano Prodi, citat de cotidianul Financial Times în ediţia electronică.

"Acesta este un fenomen care trebuie studiat cu atenţie. Un fenomen similar afluxului de moldoveni şi ucraineni în România", a adăugat Prodi.

Întrebat câţi români au intrat pe teritoriul italian de la începutul anului, premierul Prodi a răspuns sec: "Nimeni nu ştie", subliniind însă că cifra de 500.000 avanasată de ministrul de Interne Giuliano Amato reprezintă o "exagerare".

El a sprijinit principiul liberei circulaţii în interiorul blocului comunitar şi a susţinut că Italia are nevoie disperată de forţă de muncă străină. Prodi a recunoscut însă că directiva europeană care reglementează acest principiu, elaborată în perioada când actualul şef al Guvernului de la Roma conducea Comisia Europeană, este inadecvată.

Prodi a subliniat că predilecţia românilor pentru ţări precum Italia sau Spania este dictată de similitudinile lingvistice. Premierul italian a amintit, de asemenea, şi strânsele relaţii economice între cele două ţări, subliniind că circa 22.000 de companii operează în prezent în România, creând peste 600.000 de locuri de muncă.

"Majoritatea dintre ei (imigranţii români) muncesc în Italia ca angajaţi normali. Dacă mergeţi în orice orăşel italian sau în capitală, veţi vedea români care merg la biserica ortodoxă, socializând cu populaţia catolică, muncind ca asistenţi sociali sau în construcţii. Deoarece majoritatea dintre aceştia sunt muncitori absolut normali. Aproape toţi", a precizat Prodi.

Premierul italian a insistat că drectetul-lege adoptat săptămâna trecută de Guvernul de la Roma nu echivalează cu un ordin de deportare. "Fiecare decizie este adoptată individual în funcţie de respectiva situaţie. Nu este vizată nici o naţionalitate iar decretul vizează orice imigrant, indiferent de ţara de origine, care este angajat în activitate infracţională gravă", a subliniat Prodi, adăugând că fiecare decizie de expulzare este validată de un judecător şi poate fi atacată.

Ministrul italian pentru Dezvoltare Economică îi apără pe imigranţii români legali

Pier Luigi Bersani a spus, marţi, că măsurile pe care autorităţile italiene vor să le întreprindă pentru îndepărtarea persoanelor care au creat probleme siguranţei din Italia nu au nicio legătură cu cei care vin să muncească şi să coopereze pentru creşterea economică a celor două ţări.

Ministrul italian pentru Dezvoltare Economică, Pier Luigi Bersani, a declarat, marţi, că întâlnirile pe care le-a avut cu oficiali din România i-au oferit ocazia de a sublinia relaţiile profunde şi străvechi dintre cele două ţări, dar şi densitatea şi importanţa relaţiilor economice româno-italiene.

Bersani a precizat că a dat asigurări Guvernului român că, atât poporul italian, cât şi Cabinetul de la Roma au intenţia de a reprima orice fel de manifestare xenofobă care nu face parte din tradiţia celor două ţări.

Bersani mai spus că a cerut Guvernului român să înţeleagă această problemă şi să coopereze pentru găsirea unor forme de colaborare la nivelul forţelor de ordine, al serviciilor de informaţii precum şi la nivel administrativ în domeniul administraţiei şi justiţiei. Ministrul şi-a exprimat speranţa că vizitele oficiale care vor urma vor pune această colaborare pe plan operativ.

UNCHR acuză xenofobia din Italia

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a denunţat marţi "climatul de intoleranţă" şi "xenofobia" din Italia, în urma violenţelor împotriva comunităţii române care au avut loc după uciderea unei italience, faptă atribuită unui român de etnie romă, relatează AFP.

"UNHCR îşi exprimă îngrijorarea pentru climatul de intoleranţă care s-a instaurat în urma morţii", săptămâna trecută, a Giovannei Reggiani, o italiancă în vârstă de 47 de ani, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

"Operaţiunea de represalii (a unui grup de italieni mascaţi şi înarmaţi-n.r.) împotriva unui grup de români (...) evidenţiază o stare de tensiune faţă de străini, alimentată printre altele de anii de răspunsuri demagogice din partea mediilor politice la subiecte legate de imigraţie", adaugă UNHCR.

Înaltul Comisariat denunţă astfel implicit anii guvernării lui Silvio Berlusconi (2001-2006), la care a participat Liga Nordului a lui Umberto Bossi, pentru care lupta împotriva imigraţiei era una dintre principalele preocupări.

"Retorica antiimigraţie (...) riscă să incrimineze comunităţi întregi, generând din partea populaţiei reacţii dificil de stăpânit", a avertizat UNHCR.

Organizaţia aminteşte că Doudou Diene, raportor special al ONU privind formele actuale de rasism, a denunţat deja în februarie "o tendinţă îngrijorătoare a xenofobiei şi dezvoltarea manifestaţiilor de rasism" în Italia.

Presa elveţiană despre relaţiile tensionate dintre Bucureşti şi Bruxelles

România nu reuşeşte să controleze exodul cetăţenilor săi, în special al celor de etnie romă, victime ale discriminării şi discursului oficial cu accente rasiste, relatează cotidianul elveţian Le Temps în ediţia electronică de miercuri.

Publicaţia elveţiană aminteşte că recentul incident din Italia a generat tensiuni între Europa şi România. Guvernul italian, divizat în privinţa problemei expulzării imigranţilor al căror statut nu este regularizat, se confruntă cu reacţiile virulente ale opiniei publice, sătulă de cerşetori şi de mizerie, scrie ziarul elveţian.

"Riscurile politice asociate imigraţiei cetăţenilor români au făcut deja obiectul numeroaselor discuţii între Bruxelels şi Bucureşti", dezvăluie Le Temps. "Dar evident, România nu poate controla exodul cetăţenilor săi, în special a minorităţii rome, victimă a discriminării şi a discursului oficial cu accente rasiste", a adăugat publicaţia citată.

Mai multe oraşe franceze, care se confruntă, de asemenea, cu problema romilor, au adoptat o serie de măsuri pentru integrarea tinerilor din cadrul acestei etnii în programele de muncă şi formare profesională, scrie Le Temps.