Teama americană de un nou Benghazi

Fără îndoială că anunţul conform căruia 275 de soldaţi americani vor fi trimişi în Irak a surprins. Însă, în contextul situaţiei din ce în ce mai greu de controlat din această ţară, în care luptătorii radical-islamici ai grupării ISIS se îndreaptă spre Bagdad, Washtingonul nu este dispus să rişte.

Din contingentul american fac parte inclusiv unităţi de elită, a căror misiune va fi, printre altele, protejarea celei mai scumpe ambasade americane construite vreodată. Conform Departamentului de Stat, o bună parte din personalul diplomatic de la Bagdad a fost deja evacuat.

Această decizie, dar şi opţiunea de a proteja clădirea ambasadei sunt dovada clară a eforturilor depuse de administraţia Obama de a împiedica miliţiile ISIS, dar şi alte grupări, să atace ambasada. Precauţia americană este legitimă, în contextul în care situaţia din Irak este nu doar instabilă, ci şi greu de controlat.

În plus, imaginile îngrozitoare de acum doi ani din Benghazi sunt încă foarte proaspete în minţile americanilor. În septembrie 2012, în timpul unui atentat care a vizat consulatul american din oraşul libian, ambasadorul şi alţi trei angajaţi ai instituţiei şi-au pierdut viaţa.

Urmările acelui tragic eveniment încă se mai simt şi astăzi. În Congres, republicanii au cerut formarea unei comisii care să investigheze împrejurările în care a avut loc atentatul, şi au acuzat administraţia Obama că n-a luat măsurile necesare protejării consulatului.

Expertul american Crister S. Garret crede că unii dintre soldaţii trimişi acum în Irak vor avea un rol special. "La faţa locului există forţe de securitate foarte robuste, ceea ce mă face să cred că avem de-a face cu o manevră politică al cărei scop este trimiterea de consultanţi militari în Irak", a declarat profesorul pentru politică externă americană de la Universitatea din Leipzig într-un interviu acordat DW.

Aceşti "consultanţi" vor colabora cu ofiţeri irakieni pentru a stabili o strategie de apărare a Bagdadului. Nu este însă exclus să se implice în blocarea aprovizionării cu armament a militanţilor ISIS, a mai spus specialistul.

Obama trebuie să stabilească repede modul în care va fi apărată ambasada de la Bagdad şi dacă va trimite consultanţi militari la faţa locului. În situaţia în care ISIS se îndreaptă cu paşi repezi spre capitală, iar armata irakiană nu-i poate face faţă, timpul pe care America îl are la dispoziţie pentru a lansa un atac din aer, se scurge rapid.

Pe de altă parte, Obama a spus din capul locului că nu vrea să trimită militari în Irak în lipsa unor strategii politice care să stabilizeze ţara.

Unii experţi americani consideră că preşedintele american are dreptate când afirmă că armata americană, de una singură, nu este capabilă să rezolve problema. Întrebarea esenţială este cât de dură ar trebui să fie presiunea exercitată asupra guvernului irakian, astfel încât acesta să privească situaţia în acelaşi fel.

Apoi, când ar trebui să se intervină, astfel încât să poată fi evitată o nouă baie de sânge? În comparaţie cu problema politică, răspunsul militar este mai uşor. Cu ajutorul forţelor de securitate aflate deja în regiune, Statele Unite ar putea lansa, pe termen scurt, un atac aerian limitat.