Tema deceniului? Islamul...

"S-au văzut eliberaţi rând pe rând şi mediul ambiant, şi clasa muncitoare, şi socialismul şi capitalismul, negrii, copiii şi chiar şi Germania, sau mai degrabă a capitulat oare această ţară?" se întreabă autoarea comentariului.

Pe marginea conferinţei pentru integrarea musulmanilor imigraţi în Germania, autoarea ironizează din greu ceea ce i se pare a fi actualul proiect eliberator occidental, cel iluminist, cel reformist şi democratic, dedicat "femeii islamice, bunăoară femeii afgane". Ea afirmă că "a dori să eliberezi" în acest context ar implica "nu doar interdicţia construcţiei de moschei ori purtatul basmalei şi a altor simboluri religioase musulmane, ci şi aroganţă, şovinism şi voinţa de a tutela".

Argumentele autoarei nu sunt noi defel, ci extrase din panoplia stângii marxiste şi anticolonialiste, care a adus servicii de nepreţuit tuturor tiraniilor din lume, începând cu cea stalinistă, continuând cu naţional-comunismul ceauşist şi terminând cu teocraţia iraniană.

Despre aceasta din urmă scrie Jose Maria Aznar în paginile cotidianului american conservator Wall Street Journal. Conform fostului premier spaniol, cu cât vestul "va protesta mai puţin împotriva regimului islamist de la Teheran, cu atât mai mult sânge va curge" pe străzile persane.

Autorul aminteşte în context de „disidenţii din fostul imperiu sovietic, fără de care puterea comunistă nu s-ar fi prăbuşit niciodată. Kremlinul nu i-a lichidat dintr-un singur motiv: de teama replicii lumii libere care s-a arătat îngrijorată de soarta lor”. Aznar subliniază că "abandonarea propriilor principii, tăcerea şi pasivitatea occidentului nu vor fi niciodată recompensate de aiatolahi", ci dimpotrivă, "vor încuraja un Iran nuclearizat condus de Ahmadinedjad, descurajându-i simultan pe disidenţi". Iar aceasta într-un moment în care, „după decenii de represiune”, vântul libertăţii a început să sufle pretutindeni în Orientul Mijlociu „şi să schimbe regiunea”.

Acelaşi ziar îi recomandă lui Barack Obama ca, pe fundalul slăbirii protestelor iraniene în urma brutalei represiuni la care se dedă regimul, să ia exemplu de la altă administraţie americană. Ronald Reagan, scrie ziarul, "a susţinut Solidaritatea Poloneză chiar şi în 1982, într-o fază în care mişcarea sindicală anticomunistă părea să fi fost distrusă" de regim.

„Sunt unii care afirmă că solidaritatea ar fi încetat din viaţă. Nu cred deloc că este aşa. Cei ce cunosc Polonia ştiu că flacăra libertăţii va continua să ardă intens în inimile polonezilor, iar spiritul Solidarităţii va rămâne viu”, a mai spus Reagan atunci.

Or, potrivit ziarului, chiar dacă situaţiile nu sunt identice, Iranul posedând resurse petroliere de care Polonia comunistă n-a dispus, ele nu sunt cu totul diferite, iar Obama ar putea profita de lecţia predecesorului său.

Ziarele germane mai abordează programul electoral al CDU, criticând în genere ceea ce consideră a fi nerealista propunere a conservatorilor germani de a diminua povara fiscală a cetăţenilor. Reducerea taxelor şi impozitelor ar fi în răspăr faţă de creşterea datoriei publice. Liderii creştin-democraţi şi-ar „auto-demonta credibilitatea”, e de părere Frankfurter Allgemeine Zeitung, care consideră că „tentativa prostirii electoratului” s-ar putea preface într-un bumerang. Şi alţi editorialişti deplâng ceea ce susţin a fi lipsa de onestitate a politicienilor care fac promisiuni ce nu pot fi onorate. La polul opus, Die Welt trimite la Maggy Thatcher şi relevă că, dată fiind criza, „e nevoie de soluţii creatoare”, cu totul altele decât sporirea dărilor.

Acelaşi ziar publică sub semnătura lui Michael Miersch un amplu eseu întru apărarea pieţii libere. Capitalismul, scrie ziarul, „e o maşină de produs prosperitate”... „Crează locuri de muncă,…e sănătos întrucât prelungeşte viaţa omului, promovează educaţia, progresul, artele, ecologia şi egalitatea în drepturi,… fiind totodată cel mai bun aliat al libertăţii”. Departe de a corespunde adevărului, „clişeul capitalismului ca promotor al războaielor" e fals, devreme ce "comerţul înmoaie frontierele şi contribuie la coexistenţa paşnică a popoarelor, în măsura în care pune în paranteze divergenţele religioase şi ideologice”.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder