1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

TERRA INCOGNITA - Dansul dervişilor

20 august 2009

La Istanbul, vizitatorii de pretutindeni pot asista la o îmbinare armonioasă a mai multor culturi şi elemente religioase, la spectacolele de dans ale dervişilor.

https://p.dw.com/p/JFA5
Imagine: AP

În vechiul cartier Galata din Istanbul, departe de centrul gălăgios al metropolei, se află casa adepţilor sectei islamice Mevlevi. Cine intră în clădirea pitorească, uită de tot stresul lumii moderne. Muzica liniştitoare de flaut îi transpune pe vizitatori în vremuri de mult apuse. Într-o încăpere octogonală, un grup de localnici şi turişti aşteaptă cu sufletul la gură să asiste la dansul dervişilor. Trei bărbaţi îmbrăcaţi în alb, cu pălării în formă cilindrică, intră în cameră. Unul dintre ei întinde un covoraş roşu pe jos, care simbolizează destinul, şi se înclină în faţa lui.

Cei trei bărbaţi încep să se învârtă în cerc, pe rând, în ritmul muzicii, cu braţele încrucişate în faţă. Apoi ridică braţele deasupra capului şi se rotesc în ritmul muzicii. Mişcările devin tot mai rapide, de parcă cei trei ar fi în transă. Hainele largi se învârt în jurul lor, formând trei clopote albe. În tribune stă şi Attila Osman Baran, directorul ansamblului Rumi Mevlevi, care explică această ceremonie, numită „sema”: „Mişcările acestui dans au menirea de a duce la contopirea dintre om şi natură. Planetele şi moleculele se învârt, rotaţia este importantă în univers, iar noi vrem să celebrăm acest lucru prin dansul nostru. Prin aceste mişcări, ajungem la o formă superioară de autocunoaştere, dar şi la cunoaşterea lui Dumnezeu. În acelaşi timp, prin intermediul dervişilor dansatori se realizează o legătură între spectatori şi cel Atotputernic. Dervişii au succes numai atunci când reuşesc să ofere publicului o cale către propria spiritualitate.”

BdT Derwische tanzen
Imagine: AP

Bülent Sefermendi participă la dansul Sema deja de 20 de ani. Nu i-a fost uşor să înveţe mişcările. „Am fost la o şcoală specială timp de şase luni. Cel mai greu este să depăşeşti senzaţia de ameţeală când te învârţi permanent, dar există tehnici speciale de respiraţie care ajută. În acelaşi timp, dansul dervişilor nu poate fi efectuat decât de către cei care îi înţeleg filosofia: îndemnul la fraternitate, iubire şi înţelegere între oameni. Căutarea elementelor comune prin intermediul iubirii faţă de semeni este esenţa filosofiei islamice, pe care Occidentul nu reuşeşte să o înţeleagă. Trebuie să ajungem la acel nivel spiritual care ne permite să vedem iubirea în toţi oamenii, indiferent de credinţa lor, deoarece în fiecare sălăşluieşte un element divin.”

Secta Mevlevi a fost înfiinţată cu peste 700 de ani în urmă de Mevlana Celaleddin Rumi la Konya. În această localitate, situată în inima ţării, s-au întâlnit culturi şi religii diferite timp de peste 1000 de ani. Baran subliniază că dansul şi muzica dervişilor s-au născut din mai multe credinţe religioase: „De secole, s-au contopit diferite religii şi civilizaţii. La originea dervişilor stau profeţii musulmani din secolul 8, dar şi şamanii din Asia centrală. Mişcările dansului şi ridicarea braţelor spre cer provin din ritualurile antichităţii greceşti. Astfel, este vorba într-adevăr de o combinaţie a trei mari culturi şi religii: creştinismul, şamanismul şi religia islamică.”

Această îmbinare armonioasă a culturilor diferite îi fascinează pe vizitatorii care vin din toate colţurile lumii pentru a asista la spectacolele dervişilor. Printre ei se numără şi doamna Segue din Spania, care a descoperit paralele între dansul dervişilor şi propria cultură: „De exemplu, în Flamenco există similitudini cu acest dans. Şi acolo se vorbeşte cu glasul inimii, ca şi aici. Dansul dervişilor este foarte frumos şi exprimă sentimente profunde. Nu am mai văzut niciodată aşa ceva, dar mi se pare extraordinar!”

Dervişii speră ca filosofia lor, a iubirii, a înţelegerii şi toleranţei, să le ofere tuturor o perspectivă nouă asupra religiei islamice – atât în Turcia, cât şi în Occident.

Autori: Dorian Jones, Alexandra Sora
Redactor: Laurentiu Diaconu