Tineretul european vrea să participe la viitorul politic

Tinerii sunt foarte atașați de Europa, dar vor să se facă auziți mai mult. Mai ales în ceea ce privește subiectele la care țin cel mai mult. ”Generația Europa cere să fie ascultată mai bine și să contribuie la dezbateri. Acesta este mesajul studiului nostru anual despre tineret, pentru toți cei care au responsabilitate politică”, spune Elke Hlawatschek, președinta Fundației TUI. 

Cu toate acestea, numai jumătate dintre tinerii cu vârste între 16 și 26 de ani consideră alegerile europarlamentare cu adevărat importante, iar numai unul din cinci se simte cu adevărat reprezentat de Parlamentul European. Nu e de mirare, în condițiile în care vârsta medie din Parlamentul European este de 56 de ani, cel mai tânăr parlamentar la Bruxelles fiind un bulgar de 30 de ani. 

Chiar și dacă azilul și migrația sunt considerate cele mai importante probleme ale UE în momentul de față, nu însemană că ideea granițelor deschise este respinsă: 43 la sută intre cei intervievați, care au numit azilul și migrația cele mai acute probleme, văd granițele deschise în interiorul UE ca șansă. Numai 27 la sută consideră această realitate o amenințare. Libertatea de mișcare în UE e considerată pozitivă de cei mai mulți și nu e pusă sub semnul întrebării de majoritatea tinerilor europeni.  

"Fridays for Future"- mișcarea aduce încet o schimbare de atitudine 

Protecția mediului și a climei este deosebit de importantă pentru tineretul european. De luni de zile, aceștia protestează în cadrul mișcării "Fridays for Future" (”Vinerea pentru viitor”). Demonstrează împotriva distrugerii mediului, a consumului mult prea mare de energie, a emisiilor de CO2 în trafic, a creșterii necoresponzătoare în masă a animalelor, cât și a poluării aerului, apei și solului. În Germania, 81 la sută dintre cei chestionați consideră că protecția mediului reprezintă o urgență. 85 la sută sunt de părere că fără o schimbare a stilului de viață, schimbările climatice nu pot fi stopate. Aceastea au fost rezultatele studiului actual al televiziunii publice germane, ARD, intitulat ”Deutschlandtrend” (Trendul în Germania).  

Dar în realitate, dorința de a schimba ceva în stilul personal de consum crește foarte lent. Tineretul o ia înainte. 28 la sută dintre cei care au participat la studiul Fundației TUI au declarat că anul trecut au renunțat să mai consume anumite produse din motive politice sau etice, sau au consumat altele, din aceleași motive. La nivel națonal în Germania, 33 la sută au făcut acest lucru. 

Tinerii cer schimbări radicale 

Dar cum ar fi posibil să animăm tinerii nu numai în discursul politic, ci și să-i determinăm să participe mai activ la procesul poltic? Partidele politice trebuie să construiască structuri mai moderne, care să atragă tinerii, recomandă Marcus Spittler, de la Centrul Științific din Berlin pentru Studii Sociale (WZB): ”Adulții tineri sunt interesați mai ales de partide care le propun o schimbare sau o nouă viziune pentru viitor: 67 la sută consideră că e necesară o schimbare radicală, pentru a aduce sistemul politic pe o linie corectă”. 

Această dorință de schimbare este uneori și motivul pentru care partide populiste devin interesante pentru tineret. ”Renunțarea la energia bazată pe cărbune până în 2038 și WI-FI gratuit în autobuzele din Bavaria până în 2050 reprezintă pur și simplu prea puțină utopie”, spune Spittler. Politicienilor ar trebui să le dea de gândit, spune acesta, inclusiv faptul că în nordul Europei, cei mai mulți chestionați cred că standardul lor de viață va fi mai scăzut decât cel al părinților lor. 

Drept de vot de la 16 ani? 

Ciudat este și că doar puțin mai mult de jumătate (58 %) din tineret e de părare că democrația este cea mai bună formă de politică de stat. În unele țări, procentul este și mai mic: în Franța 38%, în Italia și Polonia 46%. Democrația este deosebit de apreciată în Grecia (73%), în Germania și Suedia (66%) și în Danemarca (65%). Cu toate acestea, numai un procent mic al tinerilor (6%) consideră că alte forme de politică de stat ar fi mai bune decât democrația. 

În jur de 60 la sută dintre tinerii participanți  la studiu au declarat că ”probabil” vor vota la europarlamentare. În cele mai multe țări, tinerii au drept de vot de la 18 ani. Marcus Spittler de la WZB, consideră că vârsta pentru dreptul la vot ar trebui scăzută la 16 ani, așa cum este deja în Malta și în Austria.

Astfel, adulții tineri ar putea lua parte mai intens la procesul politic. ”Într-adevăr, dacă tinerii ar vota de la 16 ani, ar avea șansa să învețe mai devreme la școală despre acest lucru și ar dobândi o rutină a votului”.