"Toţi oamenii se nasc nebuni..."

100 de ani de la naşterea lui Samuel Beckett

„Toţi oamenii se nasc nebuni. Unii rămân nebuni o viaţă întreagă”, scria Samuel Beckett în piesa „Aşteptându-l pe Godot”. Alături de dramaturgul de origine română Eugen Ionescu, Beckett este unul dintre cei mai importanţi autori ai teatrului absurd. În acelaşi timp, numeroşi critici contemporani îl consideră pe autorul irlandez drept principalul precursor al literaturii postmoderne din a doua jumătate a secolului 20.

Samuel Beckett s-a născut în 1906 la Dublin, şi-a petrecut însă cea mai mare parte a viaţii la Paris, unde şi-a desfăşurat activitatea de profesor la colegiul de elită Ecole Normale Superieure. În timpul celui de-al doilea război mondial, Beckett a făcut parte din mişcarea de rezistenţă împotriva naziştilor.

Când i-a fost acordat în 1969 Premiul Nobel pentru Literatură, nonconformistul autor a refuzat să participe la ceremonia de decernare a premiului în semn de protest faţă de convenţiile lumii culturale pe care le criticase mereu.

Cele mai importante inovaţii dramaturgice realizate de Beckett sunt respingerea elementelor tradiţionale care ţin de intrigă, personaje şi decor, autorul irlandez ilustrând experienţa aşteptării şi a agoniei într-o lume care şi-a pierdut sensul, dar şi sentimentul inutilitaţii epuizante a existenţei umane.

Conform dramaturgului, limbajul însuşi, dar şi raţiune umană nu sunt decât nişte iluzii comode, o falsă cale spre o un simplu substitut al cunoaşterii. Tradiţia cartesiană, marcată de încrederea optimistă în facultăţile raţiunii şi celebra concluzie „Cogito, ergo sum” (Gândesc, deci exist) au devenit anacronice în universul lipsit de sens al lui Beckett. În acelaşi timp, autorul a purtat un război continuu împotriva cuvintelor, pe care deja Nietzsche le caracterizase drept „o armată de metafore, incapabile să surprindă adevărul”. Beckett a declarat în repetate rânduri că este obsedat de tăcerea din spatele cuvintelor ce compun înşelătorul aparat al limbajului uman, încercând să creeze o aşa-numită „literatură a ne-cuvintelor”.

Pe 13. aprilie se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Samuel Beckett.

Nedjo Osman şi viitorul romilor

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor pe 8 aprilie, scriitorul, jurnalistul şi actorul rom Nedjo Osman şi-a prezentat la Freiburg volumul intitulat „Nu mă naşte”. Cartea reuneşte poezii în limba romanes, dar şi în germană despre dragoste, război şi viaţă din perspectiva romilor. Autorul în vârstă de 48 de ani este redactor la postul de radio Deutsche Welle din Bonn, unde realizează săptămânal o emisiune în limba romanes de 30 de minute pentru romii din Europa de sud-est. În acelaşi timp, Nedjo Osman îi pregăteşte pe copiii romi din cartierul Godorf din Köln pentru şcoală, învăţându-i să scrie şi să citească, dar şi să danseze sau să picteze.

Artistul rom s-a hotărât să studieze actoria deja în copilărie, când a cunoscut fascinanta lume a scenei datorită mamei sale care lucra ca femeie de serviciu la teatrul naţional din Skopje, având însă dubii serioase asupra şanselor reale ale unui copil rom de a se bucura de un asemenea succes profesional. Prejudecăţile societăţii faţă de romi nu au reuşit niciodată să-l descurajeze pe energicul Osman, care declară că a avut întotdeauna încredere în viitor. O îmbunătăţire substanţială a situaţiei romilor nu poate fi realizată decât dacă aceştia ajung la o nouă percepţie asupra timpului:

„Romii nu s-au gândit de obicei decât la momentul prezent, la supravieţuirea concretă. Această percepţie a vieţii trebuie să se schimbe. Viitorul romilor va fi mai bun dacă vom învăţa să ne organizăm mai bine şi să ne facem planuri serioase. Mai ales romii tineri trebuie să se dezvolte profesional şi să se gândească mai mult la viitor, aceasta este cheia succesului,” declară autorul Osman.

Micul Prinţ a împlinit 60 de ani

„Nu vedem bine decât cu inima. Ceea ce contează cu adevărat rămâne invizibil.” Adorabilul personaj căruia îi aparţin aceste cuvinte a împlinit venerabila vârstă de 60 de ani: este vorba de „Micul prinţ”, protagonistul cărţii omonime a scriitorului şi aviatorului francez Antoine de Sainte –Exupery. Din aprilie 1946, eternul visător de pe asteroidul imaginar B612, amorezat de un trandafir, care călătoreşte prin univers în căutarea unei prietenii adevărate a încântat generaţii întregi de copii, dar şi numeroşi adulţi au fost cuceriţi de inocenţa poetică a eroului lui Saint-Exupery. În prezent, „Micul prinţ” este cea mai populară carte franceză din lume, tradusă în peste 160 de limbi şi dialecte diferite.