1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Tot mai mulţi adversari ai Tratatului de la Lisabona ?

Bernd Riegert / Alexandra Sora2 iulie 2008

Şefii de stat din Polonia, Cehia şi Germania au sistat procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona. Motivele sunt foarte diferite în cele trei state.

https://p.dw.com/p/EUZj
Preşedintele Poloniei, Lech KaczynskiImagine: picture-alliance/dpa

Preşedintele german Horst Köhler a luat decizia de a nu promulga deocamdată decretul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, ci de a aştepta verdictul Curţii Constituţionale. Deputatul conservator Peter Gauweiler şi partidul stângii au înaintat plângeri Curţii Constituţionale, potrivit cărora Tratatul de Reformă al Uniunii Europene ar submina suveranitatea Republicii Federale, contravenind Constituţiei germane. Nu se ştie, când vor lua judecătorii din Karlsruhe decizia finală. Atitudinea preşedintelui german nu trebuie însă interpretată drept respingere definitivă a tratatului de reformă, iar decizia de a aştepta mai întâi verdictul Curţii Constituţionale a fost destul de previzibilă. Curtea Constituţională a respins deja în 1993 o plângere împotriva tratatului european de la Maastricht, precizând însă, că Germania nu va renunţa la suveranitatea ei prin astfel de tratate. Şi în acea perioadă, preşedintele federal aşteptase decizia Curţii Constituţionale înainte de a ratifica tratatul.

Situaţia este diferită în Polonia, condusă de preşedintele ultra-conservator Lech Kaczynski, care nu acceptă să semneze tratatul de la Lisabona, deşi acesta fusese ratificat deja în aprilie de parlament şi de senat. Şeful de stat a declarat recent într-un interviu, că tratatul de la Lisabona a devenit inutil după rezultatul negativ al referendumului din Irlanda. În acelaşi timp, partidul de opoziţie condus de fratele său geamăn, Jaroslaw Kaczynski, se teme de o legalizare a căsniciilor între homosexuali prin noul tratat european. Se pare că preşedintele Poloniei intenţionează să aştepte evoluţiile ulterioare legate de ratificarea tratatului în alte state europene.

Situaţia rămâne dificilă şi la Praga, unde mai mulţi senatori eurosceptici i-au cerut Curţii Constituţionale o examinare detaliată a compatibilităţii tratatului european cu legislaţia din Cehia. Preşedintele Vaclav Klaus, un adversar declarat al Uniunii Europene, a subliniat că respinge tratatul de reformă şi că acesta şi-ar fi pierdut orice urmă de legitimitate după votul negativ al irlandezilor.

În aceste condiţii, poziţia lui Nicolas Sarkozy, aflat la preşedinţia turnantă a Uniunii Europene pentru următoarele şase luni, este cât se poate de delicată. Este clar că tratatul nu va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2009, ceea ce va avea consecinţe serioase pentru următoarele alegeri din Parlamentul European, care se vor desfăşura în iunie 2009. Consecinţele acestei crize vor fi resimţite probabil şi de către Croaţia, care sperase să devină membră a Uniunii Europene în 2010. În condiţiile actuale, negocierile de aderare vor dura probabil mai mult. Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au declarat deja în 2007, că o nouă extindere a Uniunii Europene nu este posibilă fără un astfel de tratat comun.