1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Traian Băsescu şi autonomia secuilor

Horaţiu Pepine9 august 2007

Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc a trimis joi o scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu prin care îi solicită o întrevedere pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc.

https://p.dw.com/p/BSY1
Imagine: AP

Este a doua solicitare de acest fel a secuilor autonomişti. La prima nu au primit răspuns. În luna martie preşedintele Traian Băsescu a iniţiat totuşi o apropiere de comunitatea secuilor şi a reuşit, într-un mod surprinzător, să le cucerească încrederea. Traian Băsescu nu a spus atunci nimic explicit care ar fi putut încuraja revendicările autonomiste, cu toate acestea secuii l-au votat la referendum, exprimîndu-şi dezaprobarea faţă de politica UDMR.

Se poate remarca totuşi că Traian Băsescu a spus lucruri care au sunat bine şi prietenos în urechile maghiarilor, cum a fost de exemplu declaraţia privitoare la limbă. Preşedintele care se află în aceste zile în vacanţă în judeţul Covasna, unde a profitat de împrejurare ca să stea de vorbă cu mulţi oameni a spus că, după opinia sa, limba română ar trebui să fie învăţată de copiii maghiari exact ca o limbă străină. UCM a reacţionat imediat pozitiv.

Preşedintele filialei din Sfîntu Gheorghe, Gazda Zoltan, a declarat, joi, că prin această declaraţie preşedintele "a păşit pe pămîntul realităţii şi s-a convins de ceea ce pentru UCM este evident de mai mulţi ani, respectiv de faptul că este nevoie de schimbarea metodologiei predării limbii române pentru elevii maghiari".

Declaraţia Preşedintelui este o mică reverenţă făcută comunităţii maghiare, care nu a suferit atît din cauza unor mari discriminări, cît din pricina unei certe insensibilităţi a majorităţii românilor faţă de problematica minorităţilor.

UDMR a reacţionat în schimb agresiv. Deputatul Kelemen Hunor a spus sarcastic că “Preşedintele a descoperit apa minerală”. UDMR nu vede cu ochi buni idila care se ţese între Traian Băsescu şi conservatorii maghiari, fie ei secui, fie din aşa numita diaspora, întrucît ar dori să păstreze monopolul reprezentării politice pe care îl exercită de atîţia ani de zile.

Cît priveşte însă autonomia lucrurile sînt mai complicate. În scrisoarea deschisă pe care autonomiştii secui au adresat-o Preşedintelui se spune:”Dumneavoastră, în cadrul vizitei neoficiale pe care aţi efectuat-o în aceste zile în Ţinutul Secuiesc, v-aţi putut convinge de faptul că Ţinutul Secuiesc a devenit una dintre cele mai neglijate zone ale României, în condiţiile în care, datorită forţelor umane şi condiţiilor naturale, merită mai mult". Autorii scrisorii trag apoi concluzia că soluţia cea mai bună ar fi autonomia.

Nu ştim ce gîndeşte cu adevărat Preşedintele mai ales după aceste zile petrecute în secuime. Acolo a putut, în orice caz, să înţeleagă mai bine adevărata natură a lucrurilor şi sensul real al revendicărilor secuieşti dincolo de contrapropaganda naţionalistă de tip PRM. Ca preşedinte el se află însă într-un cîmp de constrîngeri numeroase. Să ne amintim de pildă că Traian Băsescu se pronunţase după o vizită în Balcani pentru independenţa provinciei Kosovo şi că imediat după aceea Consiliul Naţional al Secuilor l-a felicitat pentru opţiunea exprimată, cerîndu-i să admită şi autonomia Ţării Secuilor. Preşedintele Traian Băsescu a respins comaparaţia, ba mai mult a relativizat ulterior şi declaraţia referitoare la Kosovo.

Cu toate acestea pentru Traian Băsescu problema secuilor a devenit pe nesimţite o problemă importantă întrucît a părut să dea speranţe şi să ofere încurajări chiar dacă lipsite de un conţinut clar.

Dincolo de dificultatea politică de înţeles, s-ar cuveni poate ca un lider de dreapta aşa cum se consideră Traian Băsescu şi sensibil la problematica conservatoare ar trebui să promoveze o politică mai favorabilă identităţii comunităţilor istorice consacrate.