Transcarpathica: A doua publicaţie importantă a Societăţii Germaniştilor din România

Este demn de remarcat faptul ca în fiecare nou număr apare şi un nou nume în rubrica de debut.

Pe lângă această revistă de specialitate, Societatea Germaniştilor din Romania, cu sediul la Universitatea din Bucuresti, Catedra de Limbi Germanice, sub îndrumarea unui cerc de specialişti din ţară şi din străinatate, publică şi un impresionant anuar cu un titlu inspirat: „transcarpathica“ şi cu subtitlul germanistisches jahrbuch rumänien, iniţiat de profesorul universitar dr. George Guţu şi redactat de acesta împreună cu lectorul DAAD de la Bucureşti.

Societatea Germaniştilor din România reuşeşte să subvenţioneze apariţia acestor publicaţii cu sprijinul financiar al DAAD Bonn prin fonduri provenite din taxele membrilor cotizanţi. Astfel transcarpathica a ajuns recent la numarul 4, dedicat anilor 2004 si 2005.

Volumul de faţă abordeaza o problematică specifică Europei, si anume „Erinnerungskultur in Mittel- und Südosteuropa“ - Cultura rememorarii în Europa Centrala şi de Sud-Est. Capitolul al doilea se intituleaza „Interferenţe“, iar cel de al treilea publica seria “Documente”. In final, sunt publicate recenzii şi critici semnate de Martin Hainz, Delia Esian şi Raluca Herghelegiu pe marginea unor apariţii de specialitate, cum ar fi volumul lui Mircea Flonta şi Gheorghe Stefanov – „Ludwig Wittgenstein in filosofia secolului XX” sau cel al lui Angelika Corbineau-Hoffmann „Mica istorie a literaturii oraşului”.

Prin articolele semnate de specialişti în domeniu cum ar fi Peter Plener despre importanţa mass-media pentru memoria şi cultura din Europa Centrala, Gert Mattenklott despre Critica experienţei estetice a lui Walter Benjamin, Ioana Craciun despre piesa lui Günter Grass şi ecoul revoltei din 17 iunie 1953 de la Berlin sau despre problematica raportului dintre Nietzsche şi cultura memoriei europene, semnat de Jacques Le Rider, cititorul poate aprofunda tema identitaţii, a trăsăturilor comune, dar şi a diferenţelor şi interferenţelor europene.

Rostul unor articole precum cel referitor la oferta unei duble rememorari în romanul Hertei Müller Herztier, articol semnat de Susanna Lule sau al celui dedicat înscenării eticului, cel despre noţiunea de ironie la Martin Walser, constă şi în stimularea indirectă a publicului cititor, în general românesc, la un act de reflecţie asupra propriei identităţi, din perspectiva memoriei colective.

Un articol ce merită citit este şi cel semnat de Roxana Nubert. El tratează tema feminitaţii în literatura română contemporană, în speţă în opera lui Richard Wagner, un alt scriitor german renumit originar din România.