Regresul economic al regiunii transnistrene continuă.

Pretinsul „ministru al finanțelor” din regiunea transnistreană, Elena Ghirjul, a comunicat administrației centrale a „statului” autoproclamat că acumulările la bugetul regiunii au scăzut de la începutul anului cu peste 55% față de perioada corespunzătoare a anului trecut, dar au fost luni în care acumulările au scăzut și cu 70%. Din această cauză, doar jumătate din salariile pentru luna aprilie, reduse cu 30%, au fost achitate până la această oră.

Volumul exporturilor din regiunea transnistreană a scăzut de la începutul anului cu 26 la sută, iar importurile cu 21,5 la sută. Aceasta după ce Guvernul de la Kiev a interzis trecerea produselor accizabile prin punctele de trecere Cuciurgan și Platonovo, de pe segmentul transnistrean la frontierei moldo-ucrainene. Aceste fluxuri au fost transferate de către Kiev către cele mai apropiate puncte de trecere a frontierei controlate de autoritățile de la Chișinău. Autoritățile transnistrene se așteaptă la o înrăutățire a situației și acuză noi blocaje economice din partea Chișinăului și Kievului.

Șevciuk acuză Chișinăul și Kievul de „blocadă economică”

Liderul transnistrean, Evghenii Șevciuk, a pus întreaga responsabilitate pentru ceea ce el a numit „regresul economic al Transnistriei” pe seama autorităților moldovene, pe care le acuză că ar urmări „blocada economică a regiunii”. „În 2014, partenerii noștri din Republica Moldova au intensificat blocada sistemului bancar și a transportului de mărfuri. Aceste acțiuni, care nu se regăsesc în niciun document, provoacă daune grave pentru economia transnistreană și afectează bunăstarea cetățenilor noștri”, a declarat Șevciuk.

Mai mult, aşa-zisul comitet de anchetă de la Tiraspol a pornit, săptămâna trecută, un dosar penal pe faptul refuzului autorităţilor de la Chişinău de a prelungi licenţa de activitate a mai multor întreprinderi din stânga Nistrului și cheamă la audieri oficiali de la Chişinău în calitate de martori, dar nu precizează cine anume trebuie să se prezinte. Asta după ce Camera de Licențiere a Republicii Moldova a refuzat să prelungească licenţa unuia dintre cei mai mari producători de băuturi alcoolice din regiunea transnistreană „Buket Moldavii”. Chișinăul a înaintat cerințe suplimentare întreprinderii pentru prelungirea licenței de import de materii prime și pentru cea de producere a băuturilor alcoolice. Chişinăul solicită întreprinderilor din stânga Nistrului respectarea legislaţiei moldoveneşti pentru producţia alcoolului etilic. Este vorba de contorizarea materiei prime utilizate şi a producţiei finite, dar şi de instituirea controlului fiscal de la Chişinău.

Rusia nu mai trimite bani

Problemele economice ale regiunii transnistrene s-au agravat după ce Rusia a încetat să mai trimită bani în enclava separatistă. Rusia a refuzat pentru prima dată să ofere asistenţa financiară în valoare de 100 de milioane de dolari, solicitată de către liderul separatist, iar de la 1 ianuarie 2015 adaosul de 100 de ruble transnistrene pe care îl primeau din partea Rusiei pensionarii din Transnistria a fost înjumătățit.

Potrivit „Expert Grup” de la Chișinău, regiunea este extrem de vulnerabilă la șocurile externe, fapt ce s-a acutizat odată cu înrăutățirea situației economice din Ucraina și Federația Rusă și respingerea de către autoritățile de facto a Acordului de Asociere semnat de Republica Moldova cu UE.

Propagandă

Presa de la Tiraspol și așa-zisele organizații „non-guvernamentale” încearcă să mute atenția opiniei publice de la problemele economice grave în sfera politicii externe și agită pericolul războiului.

Un grup de organizații publice din Transnistria au cerut protecția președintelui rus Vladimir Putin în cazul unei amenințări externe. „Cerem protecție de la Vladimir Putin în cazul în care ar apărea o amenințare asupra Transnistriei, el fiind cel care ne poate garanta pacea pe teritoriul nistrean”, a declarat președintele Uniunii Naționale a Femeilor din regiunea transnistreană, Tatiana Dolyșneaya.

Reacția organizațiilor publice a apărut după ce Ucraina a denunțat mai multe acorduri bilaterale cu Rusia, inclusiv cel de cooperare în domeniul militar, care permitea aprovizionarea și rotația trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului.