1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Trecut ocultat

Petre Iancu 27 mai 2008

Că Holocaustul n-ar fi atins dimensiunile sale atroce fără participarea la exterminarea evreilor europeni a aliaţilor lui Hitler din răsăritul continentului, se ştie. Sau ar trebui să se ştie.

https://p.dw.com/p/E7Do
Preşedinte Lituaniei, Valdas AdamkusImagine: AP

Cu toate acestea antisemitismul şi rasismul continuă să se manifeste în fosta Europă comunistă, ca şi cum în această parte a lumii nu s-ar fi întâmplat nimic. Ilustrativ e cazul Lituaniei.

Comunitatea evreiască din Lituania – una dintre cele mai decimate de către extremiştii locali în timpul celui de-al doilea război mondial – a protestat marţi puternic împotriva unor decizii guvernamentale. În declaraţia difuzată de comunitate la 27 mai, evreii lituanieni condamnă proiectul guvernului de la Vilnius de a remania legea cetăţeniei, modificînd-o astfel, încât statutul de cetăţean să fie atribuit pe baza originii etnice. Nu mult altfel au procedat şi naziştii care, în anii 30 ai veacului trecut au adoptat la Nuernberg faimoasele legi rasiale.

Evreii lituanieni au şi alte motive de nemulţumire. In martie două sute de skinheads de extremă dreaptă au defilat în centrul capitalei scandând lozinci fasciste, antiruseşti şi antisemite. Neonaziştii cu capetele rase au arborat simboluri hitleriste. Autorităţile s-au prefăcut că nu văd şi nu aud, deşi Valdas Adamkus, preşedintele Lituaniei a condamnat marşul neonazist, calificându-l drept „o ruşine pentru ţara” sa.

Ceea ce, fără îndoială, reprezintă o apreciere corectă. Lituania, ţară membră a UE, pedepseşte teoretic, incitarea la ură rasistă, instigatorii fiind pasibili de sancţiuni de până la doi ani de închisoare. În fapt însă, prea puţini extremişti sunt realmente trimişi după gratii.

Că în asemenea condiţii ura proliferează nu poate fi câtuşi de puţin de mirare. În aprilie, o cântăreaţă pop de culoare a fost agrestă de neonazişti în plin centrul capitalei lituaniene.

Comunitatea evreiască din Lituania – odinioară una dintre cele mai importante din lume - s-a topit numeric, în timpul cel de-al doilea război mondial. Înaintea invaziei naziste, mica republică baltică, având azi 3 milioane şi jumătate de locuitori şi o puternică minoritate rusească, era şi patria a aproape un sfert de milion de evrei. Aproape toţi, în speţă 95 la sută dintre ei, au fost asasinaţi în Holocaust, mulţi pierzându-şi viaţa în pogromuri sălbatice săvârşite de localnici încă înainte ca regimul Hitlerist să adopte decizia punerii în aplicare a aşa-numitei „soluţii finale” a problemei evreieşti.

Transpunerea ei în ţările aflate sub control german avea să se soldeze cu uciderea a 6 milioane de evrei europeni, între care sute de mii de români.

Azi mai trăiesc în Lituania doar circa 4.000 de evrei. Că agresarea lor, fie şi doar verbală, se mai poate încă produce în această ţară se datorează în mare măsură gravei ocultări, atât sub comunişti, cât şi sub succesorii lor a crimelor în masă comise de naţionaliştii locali la umbra regimului nazist.