Tudor Chiuariu: Senatul nu controlează activitatea ANI

Ministrul Justiţiei a precizat că Agenţia Naţională de Integritate nu este controlată de Senat, Camera Superioară fiind doar informată de Agenţie, printr-un raport anual, evaluat de o firmă de audit extern, aleasă în urma unei licitaţii publice. Senatul nu ar putea în nici un caz, afirmă Tudor Chiuariu, să influenţeze deciziile Consiliului Naţional de Integritate deşi art. 25 din legea ANI dispune: „Consiliul este organismul reprezentativ, aflat sub controlul Parlamentului”.Ministrul Justiţiei a mai declarat că, la acest moment, nu sunt necesare adoptarea unor norme de aplicare legii ANI. Cât despre renunţarea la incompatibilitatea exercitării funcţiei de avocat pe timpul mandatul parlamentar, ministrul Justiţiei nu crede că era necesară. Principalul motiv invocat: nicăieri în UE nu se găseşte o astfel de incompatibilitate. Al doilea argument al ministrului: nici un avocat nu o să vrea să devină parlamentar dacă pe timpul mandatului va fi suspendat din avocatură. Dar principalele raţiuni pentru care varianta iniţială a proiectului ANI a cuprins această incompatibilitate au fost înlăturarea traficului de influenţă, spălării de bani, ilegalităţilor în domeniul achiziţiilor publice sau a altor infracţiuni care pot fi uşor mascate sub forma plăţii unor „consultaţii juridice”. Tudor Chiuariu s-a referit şi la discuţia privind adoptarea Codului Penal într-o variantă care să excludă aşa zisul Cod Stănoiu, susţinut de PSD. Nu este clar cum poate fi trecut prin actualul Parlament proiectul de cod prezentat pe site-ul ministerului Justiţiei şi aflat în dezbaterea publică (codul Macovei) dar Tudor Chiuariu a lăsat să se înţeleagă că acesta va fi modificat. PSD-ul şi PC susţin Codul Stănoiu deşi acest con penal conţine grave inadvertenţe legislative. Ministrul Justiţiei a rămas la fel de nemulţumit de procuror-şef Doru Ţuluş, din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie. El îi reproşează procurorului faptul că în în anul 2006 s-au soluţionat doar 18 cauze din totalul de 428. În altă ordine de idei, Chiuariu a reproşat Parchetului nesoluţionarea dosarului privind fondurile europene pentru tineret, aflat şi în atenţia OLAF. Este de menţionat că în perioada 2000-2001 au fost finanţate proiecte neeligibile cu bani europene. În urma unui audit extern, s-a ajuns la concluzia ca un milion de euro au fost folosiţi pentru altceva. Din 2005, România nu mai are acces la fondurile europene din care sunt finanţate proiectele pentru tineret, in cadrul programului „Youth“. Problema deturnării fondurilor pentru tineret datează de pe vremea Guvernului Nastase, când s-a hotărât ca fondurile europene sa fie gestionate de o altă agenţie, ANSIT, trecută în subordinea Ministerului Educaţiei. La vremea respectivă, la conducerea ANSIT se afla Cristian Rizea, membru PSD, dar si finul fostului ministru al Educaţiei de Guvernul Năstase, Alexandru Athanasiu. La întrebarea privind o eventuală redeschidere a dosarului sinuciderii procurorului Cristian Panait, ministrul a precizat că nu este în atribuţiile sale ci ale procurorului general, Laura Codruta Kovesi şi …a opiniei publice, recunoscând că acest subiect nu a făcut obiectul discuţiei cu procurorul general deşi „ce s-a întâmplat în acel caz este inadmisibil”. Ministrul Justiţiei a mai subliniat încă o dată că nu se pune problema aplicării clauzei de salvgardare pe 27 iunie fiindcă România înregistrează progrese evidente în domeniul justiţiei. Surse apropiate Secretariatului General indică faptul că raportul Comisiei din 27 iunie ar putea fi amânat până la începutul lunii iulie. Bruxelles, Victor Iulian Tuca