Ucraina înaintea scrutinului: separatiştii cheamă la atac

Liderii separatiştilor din estul Ucrainei au ordonat un fel de mobilizare generală a miliţiilor pro-ruse. Cu relativ efect, deoarece armata ucraineană a suferit, cu câteva zile înaintea alegerilor prezidenţiale, cea mai grea pierdere de la debutul "campaniei antiteroriste" din estul ţării, în urmă cu câteva săptămâni. Potrivit datelor oficiale, cel puţin 17 soldaţi ai armatei ucrainene au fost ucişi în cursul a două atacuri. Numeroase victime s-au înregistrat mai ales în urma unui atac cu obuze şi mortiere asupra unui post de control din apropierea oraşului Volnovaha din Bazinul Donului. De asemenea, miliţiile pro-ruse au ocupat patru mine de cărbune din regiunea Lugansk. Potrivit Ministerului Energiei de la Kiev, atacatorii au cerut conducerii minelor să le predea explozibilul aflat în magazii.

În reacţie, premierul interimar de la Kiev, Arseni Iaţeniuk, a cerut organizarea unei şedinţe de criză a Consiliului de Securitate al ONU. El a acuzat Rusia că acţionează pentru agravarea conflictului, cu scopul de a sabota alegerile prezidenţiale din 25 mai. De partea cealaltă, Kremlinul a comunicat că, deşi se îndoieşte fundamental de legitimitatea scrutinului, nu vrea să influenţeze rezultatul de la urne prin prezenţa trupelor ruseşti în apropierea graniţei cu Ucraina. Într-adevăr, NATO a observat "o activitate restrânsă a trupelor ruse" în apropierea frontierei, estimând că poate fi vorba de retragerea unor unităţi.

Şefa executivului german Angela Merkel a reproşat Rusiei că vrea să-i refuze ţării vecine Ucraina dreptul la neatârnare politică. Lidera Uniunii Creştin Democrate, principala formaţiune de guvernământ de la Berlin, a declarat pentru ziarul "Saarbrücker Zeitung" că liderilor de la Moscova le este, aparent, greu să accepte că "Ucraina, un stat suveran, vrea să meargă pe o cale pe care singură şi-a ales-o". Totuşi, Ucraina trebuie să poată să decidă singură ce vrea, a mai adăugat Merkel, fiindcă are inclusiv dreptul să încheie acorduri cu UE. Şefa executivului federal i-a adresat de asemenea un apel preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, să recunoască rezultatul prezidenţialelor din Ucraina, aşa cum va fi acesta evaluat de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Denis Puşilin, unul din liderii cei mai influenţi ai auto-proclamatelor "Republici Populare" din estul Ucrainei, a subliniat că luptătorii săi privesc alegerile ca ilegale şi impuse cu forţa. El a adăugat că nici unul din candidaţi nu poate afirma despre sine că vorbeşte în numele întregii ţări. De partea cealaltă, guvernul interimar de la Kiev consideră alegerile drept "decisive" pentru soarta Ucrainei. Şi în estul ţării, executivul pro-occidental şi-a propus să aducă în număr cât mai mare cetăţenii la urne.

Potrivit sondajelor, favoritul detaşat al alegerilor de duminică este omul de afaceri Petro Poroşenko. Cele mai recente sondaje arată că el va obţine în primul tur aproximativ 44 la sută din voturi, fără a reuşi să întrunească majoritatea absolută. Dacă această prognoză se va adeveri, Poroşenko va fi nevoit să participe la un al doilea tur, ce se va desfăşura pe 15 iunie. Două institute demoscopice ucrainene, sprijinite de UE, anticipează că restul candidaţilor vor obţine rezultate mult mai modeste decât Poroşeno, supranumit "regele ciocolatei". Potrivit acestor sondaje, fosta şefă de guvern Iulia Timoşenko şi fostul ministru al Apărării, Anatoli Griţenko, vor întruni mai puţin de 10 la sută din voturi fiecare, iar fostul guvernator al băncii centrale, Serghei Tighipko, şi mai puţin de atât.

Omul de afaceri Poroşenko a fost singurul oligarh ucrainean care a fost de la început de partea Euromaidanului, fiind unul din principalii finanţatori ai curentului pro-occidental.