UE înăspreşte tonul faţă de China

Dacă ar fi să dăm crezare observatorilor, la reuniunea de marţi dintre reprezentanţi de vârf ai UE şi premierul chinez Li Keqiang, care se va desfăşura la Bruxelles, va adia un vânt rece. Altfel decât la reuniunea China-Africa, eveniment care a avut loc în septembrie 2018, şi care a fost calificat de televiziunea publică chineză drept "reuniune de familie", în care s-a vorbit despre "vise comune" şi "prietenie eternă". În ciuda pregătirilor intense din ultimele luni, UE nu va primi nici de această dată din partea Chinei ceea ce solicită. Între aceste solicitări se numără respectarea drepturilor omului, comerţ echitabil şi posibilităţi de investiţii. "Aşteptările sunt foarte modeste", a declarat sinologul Mikko Huotari, expert în cadrul Mercator Institute for China Studies (MERICS) din Berlin. "Aparent, probabilitatea este foarte mare să nu existe o declaraţie finală comună", a adăugat el.

În cadrul reuniunii se va vorbi şi despre teme cum ar fi transformări climatice, politică externă şi securitate cibernetică, dar prioritatea celui de-al 21-lea summit UE-China va fi "reciprocitate" în comerţ şi investiţii. Cu alte cuvinte, dacă întreprinderile chineze profită de pe urma accesului deschis şi transparent pe piaţa europeană, aceleaşi condiţii ar trebui oferite şi întreprinderilor europene pe piaţa chineză.

China ignoră cerinţele UE

De aceea UE negociază cu China un acord de protejare a investiţiilor. "Acesta va fi o unealtă decisivă pentru a impune aceleaşi reguli de joc, condiţii similare pentru investiţii şi un tratament echitabil pentru întreprinderile europene active în China. Dacă totul va funcţiona, acordul va fi gata anul viitor", a declarat ministra română pentru Afaceri Europene, Melania Gabriela Ciot, înaintea reuniunii la vârf.

În plus UE cere ca Republica Populară să respecte regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (IMC) şi să limiteze subvenţiile pentru întreprinderi de stat, cum ar fi oţelăriile. De asemenea, UE cere ca întreprinderile străine să nu mai fie forţate să-şi divulge tehnologiile dacă vor să facă afaceri în China.

Beijingul a promis deja multe din acestea, dar până acum nu a pus nimic în practică. "Din perspectivă europeană ar fi deja un succes dacă aspecte aprobate deja anul trecut ar fi înfăptuite", a afirmat sinologul Mikko Huotari. Din nefericire, "transpunerea în practică eşuează. În anumite domenii se înregistrează chiar un regres", a mai precizat el.

Potrivit unui diplomat european, divergenţe există între UE şi China şi în domeniul drepturilor omului. În ajunul summit-ului a existat un dialog privind drepturile omului, pe care Huotari îl priveşte ca pe un test pentru negocierile ce urmează. "Din declaraţia finală se poate vedea cât de dificil a fost acest dialog. De facto au avut loc discuţii separate", a explicat el. UE s-a exprimat cât se poate de explicit, dar cele două delegaţii nici nu au luat parte simultan la toate şedinţele.

Europa îşi pierde răbdarea

Aparent, poziţiile celor două părţi sunt atât de îndepărtate încât nu există bază pentru o declaraţie comună semnată şi de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jucker, şi de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi de premierul chinez, Li Keqiang.

Dacă acesta va fi rezultatul, promisiunile făcute deja anul trecut vor constitui baza viitoarelor relaţii, a afirmat un diplomat UE. Între acestea s-au numărat multe lucruri pozitive, din care puţine au fost realizate.

În privinţa promisiunilor făcute de chinezi, UE devine tot mai deziluzionată. Atât de deziluzionată încât pare de această dată dispusă să accepte o încheiere a reuniunii fără declaraţie finală comună.

Noul Drum al Mătăsii scindează Europa

Imediat după summit-ul de la Buxelles numeroşi premieri din ţări ale UE se vor întâlni din nou cu omologul lor chinez, Li Keqiang, în Croaţia. În cadrul aşa-numitului Format 16+1 se va discuta despre cooperarea dintre China şi ţări din Europea Centrală, de Est şi Sud-Est. Acestea sunt parte a iniţiativei chineze "Noul Drum al Mătăsii", de stabilire a unor noi drumuri comerciale şi de dezvoltare a infrastructurii necesare.

Adversarii iniţiativei susţin că Republica Populară încearcă astfel să-şi extindă influenţa economică şi politică în regiune. "Dacă ne uităm cu atenţie, Li Keqiang va petrece mult mai mult timp în Croaţia, decâ la Bruxelles", a atenţionat Mikko Huotari. El este de părere că partea chineză îşi amplifică în continuare cooperarea bilaterală cu state ale UE, subminând astfel coeziunea europeană.

Lara Gohr