UE şi NATO cer Rusiei să cedeze

Înalta reprezentantă pentru politică externă a UE, Frederica Mogherini, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, îşi exercită de câteva zile funcţiile, dar se cunosc de mai demult. Ei caută acum căi de ieşire din aceeaşi criză. În acest scop, Mogherini l-a invitat pe Stoltenberg, care lucrează tot la Bruxelles, la consultări politice. Frederica şi Jens, cum îşi spun cei doi în public, au ajuns rapid la concluzia că alegerile desfăşurate duminică în regiunile separatiste din estul Ucrainei sunt ilegale şi nu vor fi în niciun caz recunoscute de UE sau NATO. Împreună, diplomatul-şef al NATO şi diplomata-şefă a UE au lansat un apel Rusiei, să facă mai mult pentru soluţionarea paşnică a conflictului.

NATO: Rusia îşi întăreşte acţiunile militare

Jens Stoltenberg a acuzat Rusia că staţionează din nou trupe mai numeroase la graniţa cu Ucraina. În plus, îşi înmulţeşte activităţile militare pe uscat şi în aer. "Rusia continuă să-i sprijine pe rebelii din estul Ucrainei, îi instruieşte şi echipează. De asemenea, trimite trupe speciale în estul Ucrainei", a spus secretarul general al NATO. De aceea, el a recomandat Rusiei să folosească influenţa pe care o exercită asupra separatiştilor în scopul respectării, de către aceştia, a înţelegerii de la Minsk şi a armistiţiului. În capitala Republicii Belarus, reprezentanţi ai guvernului ucrainean şi ai separatiştilor au convenit la începutul lunii septembrie un plan de pace în 12 puncte. Planul prevede alegeri în estul Ucrainei doar în consonanţă cu legile statului ucrainean. Totuşi, în ciuda acestei înţelegeri, Rusia recunoaşte victoria la urne a separatiştilor.

În reacţie, guvernul de la Kiev a înăsprit din nou tonul şi intenţionează să recucerească militar regiunile separatiste. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a ordonat, potrivit agenţiilor de presă, trimiterea de noi trupe în estul Ucrainei.

Frederica Mogherini consideră că "aşa-numitele alegeri din estul Ucrainei constituie o primejdie serioasă pentru procesul de pace". Ea a avertizat că nu se poate renunţa la planul convenit cu atâta efort la Minsk. "Există riscul să ratăm această şansă pentru un dialog intern în Ucraina, dar şi un dialog cu Rusia" a adăugat ea, fără a numi însă acţiuni concrete de contracarare a acestui risc. Lunea trecută, Mogherini a pus public sub semnul întrebării eficienţa sancţiunilor împotriva Rusiei. Ea a declarat pentru mai multe ziare europene că sancţiunile afectează clar economia Rusiei, dar nu determină o schimbare a politicii Kremlinului. Ulterior, ea a revenit asupra declaraţiei, precizând: "Verificarea efectelor produse de sancţiuni este o îndatorire permanentă. Noi am spus mereu că verificarea sancţiunilor la faţa locului este decisivă pentru relaxarea, înăsprirea sau anularea sancţiunilor. Acest proces va continua în săptămânile următoare".

Guvernul german ameninţase Rusia cu o înăsprire a sancţiunilor, la fel ca şi SUA. Cancelarul austriac, Werner Faymann, a declarat în schimb că se împotriveşte sancţiunilor şi mizează pe dialog. "Suntem categoric de părere că discuţiile cu participarea Rusiei constituie drumul cel bun", a subliniat în faţa ziariştilor şeful guvernului de la Viena.

Frederica Mogherini intenionează să includă pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a miniştrilor de Externe ai UE, care va avea loc la mijlocul lunii noiembrie la Bruxelles, criza din Ucraina şi sancţiunile. La Bruxelles, şefa diplomaţiei europene a subliniat: "Sancţiunile pot fi un mijloc cu eficienţă mai mare sau mai mică. Aceasta depinde de momentul ales şi de amploarea sancţiunilor, dar şi de hotărârea cu care sunt impuse. Sancţiunile sunt un instrument politic şi nu un ţel al politicii". Mogherini a evidenţiat totodată că prioritară este îmbunătăţirea situaţiei din Ucraina.