UE şi Turcia, reconciliere sau cartonaş roşu?

În noaptea de sâmbătă, forţele de ordine au folosit, din nou, atât tunuri cu apă, cât şi gaze lacrimogene pentru a-i alunga pe demonstranţi.

Ministerul de Interne de la Ankara a estimat că cel puţin 2,5 milioane de persoane au luat parte la demonstraţiile care au cuprins Turcia de la sfârşitul lunii mai şi care s-au soldat cu aproximativ 4000 mii de protestatari şi 600 de poliţişti răniţi, precum şi cu arestarea a cel puţin 4900 de persoane.

În discursul ţinut în faţa susţinătorilor săi, Erdogan le-a mulţumit pentru sprijin şi pentru că se opun "unui complot îndreptat împotriva ţării". Mitingul de duminică este cel de-al cincilea eveniment de acest fel convocat de premierul turc, care se confruntă cu tensiuni sociale fără precedent în cei 10 ani de mandat.

Seria de mitinguri organizate de partidul premierului, AKP, urmăreşte să amplifice susţinerea populară a acestei formaţiuni politice în contextul alegerilor municipale din primăvara anului viitor. Încredinţat de justeţea poziţiei sale politice, Erdogan a declarat: "Verdictul despre ceea ce s-a întâmplat în aceste săptămâni de nelinişti îl vor da votanţii la urne. Atunci vor primi un răspun şi cei care au protestat în Piaţa Taksim invocând Parcul Gezi".

Aderarea la UE şi retorica europeană

În context, Bruxelles-ul ar putea anula noua rundă de negocieri cu Ankara privind aderarea acestei ţări la UE, ceea ce ar diminua şi mai mult şansele - oricum mici - ale Turciei de a face parte din Uniune.

Agenţia Reuters scrie că surse europene ar fi declarat că Germania blochează eforturile Turciei de a revigora negocierile cu UE din pricina durităţii cu care a acţionat poliţia turcă împotriva manifestanţilor în ultimele săptămâni.

Pe de altă parte, în preambulul întâlnirii cu omologii săi europeni, Guido Westerwelle, ministrul german de externe, a declarat că Europa "nu ar trebui să permită întreruperea sau slăbirea dialogului cu Turcia". O uşoară deschidere către Ankara au manifestat la rândul lor şi ţări precum Belgia sau Suedia, care sunt de părere că UE trebuie să îşi urmărească interesele pe termen lung şi să vadă mai departe de actuala situaţie politică.

Decizia Berlinului de blocare a deschiderii unui nou capitol de negociere cu Turcia reprezintă o nouă atenţionare a guvernului condus de Erdogan, care se confruntă deja cu critici internaţionale masive din cauza modului în care a decis reprimarea protestelor.

Foarte tranşant a fost şi ministrul austriac de externe, Michael Spindelegger, care a declarat că UE nu poate ignora reprimarea protestatarilor, insistând asupra unor "schimbări care trebuie să apară în Turcia, înainte de deschiderea unui nou capitol de negociere".