UE urmăreşte cu îngrijorare criza guvernamentală din Berlin

Comisia Europeană nu comentează certurile din interiorul coaliţiei de la Berlin. Suntem în contact cu guvernul german, nu cu Bavaria, când e vorba de gestionarea crizei refugiaţilor, a comunicat lapidar un purtător de cuvânt al Comisiei. Cu toate acestea, la Bruxelles se urmăreşte cu încordare conflictul ivit între componentele marii coaliţii din Berlin, între Uniunea Creştin Democrată (CDU), Uniunea Creştin Socială (CSU) din Bavaria şi social-democraţii din SPD. Premierul regional bavarez, Horst Seehofer (CSU), i-a cerut pe un ton ultimativ lui Angela Merkel (CDU), să stăvilească afluxul de refugiaţi din Austria către Bavaria. Merkel ignoră însă această cerere, preferând să caute în continuare o soluţie la nivel european.

Totuşi, aliaţii ei la nivelul UE se împuţinează pe zi ce trece. În cadrul reuniunii la vârf UE-Balcani de duminica trecută s-a decis cu chiu cu vai un plan de tratare a celor mai grave simptome. Până şi Merkel a recunoscut , la capătul reuniunii, că "aceasta nu este o soluţionare a problemei". Cel de-al treilea partener de guvernare de la Berlin, social-democratul Sigmar Gabriel, le acuză pe cele două formaţiuni creştin-democrate surori, CDU şi CSU, că pun în primejdie capacitatea de acţiune a guvernului.

Merkel rămâne tot mai singură

De nimic nu se teme mai mult preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în prezent, decât de o criză guvernamentală de proporţii în Germania. Aceasta fiindcă Merkel şi Comisia Europeană sunt, pe lângă Suedia şi Luxemburg, ultimii actori importanţi care mizează pe o "soluţie europeană". Majoritatea celorlalte ţări continuă să-i trimită în continuare pe refugiaţi spre următorul vecin mai apropiat de Germania, în ciuda deciziilor luate în cadrul reuniunilor la vârf, care prevăd altceva. Unele state, între care Austria şi Slovenia, se gândesc cu glas tare la ridicarea unor garduri menite să le apere graniţele din sud.

Ministra austriacă de Interne, Johanna Mikl-Leitner, nu spune că la stânga şi la dreapta punctelor de trecere a frontierei va fi un gard, ci vorbeşte despre "măsuri de construcţie". Dar şi ea a vorbit într-un interviu despre o "fortăreaţă Europa", care trebuie edificată acum. Cancelarul social-democrat al Austriei, Werner Faymann, o contrazice pe ministra sa de Interne conservatoare. El nu vrea garduri. Dar şi în cadrul coaliţiei de la Viena există grave disensiuni.

Luxemburg imploră, Ungaria vorbeşte de ipocrizie

Preşedintele Consiliului UE, ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, o susţine în continuare pe Angela Merkel. La televiziunea publică germană ZDF, el a luat vehement apărarea Europei cu graniţe deschise. Înălţarea unor garduri ar fi în accepţiunea sa "o soluţie finală, pentru a distruge Europa". Iar refuzul de a oferi găzduire refugiaţilor este ceva indiscutabil. "Dacă acest lucru nu este înţeles, atunci nu s-a înţeles esenţa UE. Aceasta este primejdia, când nu mai este pusă omenia pe primul loc", a spus responsabilul.

Ungaria ia act de criza guvernamentală de la Berlin cu oarecare satisfacţie. Celelalte state ale UE nu vor acum să spună că un gard este un gard, fiindcă au criticat Ungaria pentru gardul ridicat la frontierele sale sudice, scrie ziarul ungar Nepszabadszag. În consecinţă, şeful diplomaţiei de la Budapesta, Peter Szijjgarto, le cere vecinilor europeni să renunţe la " ipocrizie". Iar premierul Victor Orban a anunţat duminica trecută că Ungaria nu mai este decât un "observator" în chestiunea refugiaţilor, fiindcă în ţară nu mai sosesc decât foarte puţini dintre ei.

Foarte puţină încredere în politica lui Merkel demonstrează şi ziarul Pravo din Cehia. Cotidianul crede că gardurile şi barierele sunt singura reţetă pentru stăvilirea afluxului de refugiaţi. "Bruxelles nu poate să schimbe cu nimic faptul că, în contextul crizei refugiaţilor, cămaşa naţională este mai aproape de corp decât mantaua europeană. Oare cât va mai dura până când se va decide Germania să trimită armata pentru a păzi graniţele cu Austria şi Cehia?", se întreabă publicaţia.

Grecia nu se simte responsabilă

Compasiunea pentru situaţia dificilă în care a ajuns Merkel în cadrul propriei coaliţii este minimă. Premierul italian Matteo Renzi dă frecvent de înţeles că problema refugiaţilor este o problemă a ţărilor ţintă, şi nu a celor de tranzit, cum este şi Italia. De aceeaşi părere este şi guvernul elen. Iar sursa întregii crize ar fi Turcia, consideră şeful diplomaţiei de la Atena, Nicos Cotzias.

În sfârşit, ziarul francez Le Figaro afirmă deschis ceea ce cred probabil tacit numeroase guverne europene. Anume că "vina îi aparţine în mare parte Angelei Merkel, care a deschis poarta pentru toate necazurile lumii". Iar cotidianul parizian Liberation a avertizat cu litere de o şchioapă că, la Berlin, sună strident alarma şi tendinţele extremiste iau amploare pe continent ca urmare a crizei refugiaţilor.

Suedia în faţa schimbării?

Un editorialist al publicaţiei britanice Financial Times crede că zilele lui Angela Merkel, cea care a reuşit să se transforme cu o incredibilă rapiditate din cea mai puternică femeie a lumii într-un personaj politic perimat, sunt numărate în fruntea executivului german, mai ales fiindcă a pierdut sprijinul propriei formaţiuni politice. În Suedia, unde premierul social-democrat Stefan Löfven a manifestat o deschidere similară cu a lui Merkel faţă de refugiaţi, bate vântul schimbării şi premierul tinde să se reorienteze. Majoritatea suedezilor se pronunţă conform celor mai recente sondaje împotriva primirii de noi refugiaţi şi solicitanţi de azil. Între timp, legea azilului a fost deja înăsprită. Până acum, Suedia este ţara europeană care a oferit găzduire celor mai mulţi refugiaţi, raportat la numărul de locuitori. Şi la Stockholm se urmăreşte cu atenţie ce deznodământ va avea reuniunea de criză a coaliţiei de la Berlin.