Umăr la umăr cu Assad

Asaltul asupra punctului de trecere a frontierei Kuneitra, de acum mai bine de 10 zile, a sporit impactul conflictului sirian asupra Israelului. Luptătorii Frontului al-Nusra, grupare islamistă afiliată Al-Qaida, au lovit din plin trupele loiale preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi au răpit soldaţi din trupele ONU de menţinere a păcii.

Insurgenţii au ajuns la doar câţiva metri de posturile de control israeliene, obligând astfel Israelul să închidă punctele de trecere şi să le interzică ţăranilor care munceau câmpurile din apropiere să-şi continue activitatea. Luptele încordate dintre Frontul al-Nusra şi armata siriană pot fi pot fi văzute cel mai bine de la postul ONU din zona demilitarizată a culmilor Golan. Oraşul părăsit Kuneitra se zguduie sub ploaia de obuze.

"Este în interesul Israelului ca Assad să controleze din nou punctul de trecere a graniţei Kuneitra", afirmă Kobi Marom, ofiţer în rezervă al armatei israeliene şi cercetător al Institutului Internaţional pentru Combatarea Terorismului din Herzliya. "Dacă analizaţi actualele sondaje de opinie, veţi constata că, între Assad şi islamiştii radicali, israelienii sunt mai degrabă pentru Assad", adaugă Marom.

Forţe unite

Cercetătorul mai crede că, în zilele următoare, luptele dintre susţinătorii regimului de la Damasc şi rebeli se vor înteţi. Marom apreciază că Assad, cu ajutorul trupelor de elită ale miliţiilor libaneze Hisbollah, va reuşi să preia controlul asupra părţii siriene a punctul de trecere Kuneitra.

"Atacurile Statului Islamic în Siria şi Irak au schimbat atât perspectiva actorilor principali, cât şi poziţia comunităţii internaţionale faţă de aceştia."

Israelul a sugerat că există o cooperare cu trupele lui Assad, însă a evitat s-o spună direct. Marom presupune că Tel Aviv-ul a colaborat cu regimul de la Damasc în vederea coordonării atacurilor aeriene de la Kuneitra. Totuşi, când luptele au scăpat de sub control, Israelul a lovit poziţiile siriene - un avertisment clar că Siriei nu i se permit asemenea derapaje.

Până acum Israelul a refuzat să preia refugiaţi sirieni. Statele vecine, ca Liban sau Turcia, deja nu mai fac faţă celor, între timp, trei milioane de persoane care au fugit din calea războiului. În orice caz, Israelul a tratat în spitalele sale câţiva răniţi sirieni. După însănătoşire, i-a trimis acasă.

Druzii sunt ameninţaţi

Există totuşi semne că politica Tel Aviv-ului s-ar putea schimba. Ofiţerii armatei israeliene l-ar fi anunţat pe Doulan Abu Saleh să se pregătească de sosirea mai multor refugiaţi druzi. Abu Saleh este primarul oraşului Majdal Shams.

Cu 20.000 de druzi sirieni, Majdal Shams este cel mai mare oraş druz din regiunea deluroasă Golan, aflată sub ocupaţie israeliană. Primii sirieni sunt aşteptaţi la Hadar, în afara teritoriilor ocupate de pe culmile Golan - mai susţine Abu Saleh.

De când rebelii au preluat controlul asupra tot mai multor regiuni, comunitatea druzilor e din ce în ce mai ameninţată. Druzii din Hadar au început chiar să pună mâna pe arme şi să se apere de trupele Frontului al-Nusra. "Uneori vorbim cu rudele noastre de pe partea siriană şi aflăm cât de greu o duc sau chiar că unii dintre fraţii noştri au fost ucişi", mai spune primarul Abu Saleh.

"Prin preluarea refugiaţilor sirieni, Israelul va avea ocazia să-şi îmbunătăţească relaţiile cu statul vecin aflat acum la strâmtoare, însă destul de influent în regiune", apreciază Crystal Plotner de la centrul pentru drepturile omului "Al-Marsad".

În zona de graniţă, situaţia se schimbă de la o zi la alta, explică Avi Melamed, expert în activitatea serviciilor secrete la Washington. Totuşi, în opinia fostului agent al serviciilor secrete israeliene, pentru Tel Aviv "Assad este cel mai mic dintre două rele".

Israelul a cucerit regiunea deluroasă Golan de la Siria în 1967. Anexarea teritoriului nu a fost recunoscută internaţional. În 1974 cele două state au încheiat un acord de încetare a violenţelor, sub supravegherea ONU. Deşi tensiuni au existat mereu, regiunea trece drept stabilă.