"Un adevărat test pentru Europa" - La Bruxelles se desfăşoară astăzi şi mâine cel mai important summit european din ultimii ani

Acest summit reprezintă un nou test pentru UE, şi anume, în ce măsură pot fi armonizate interesele naţionale cu cele europene, în contextul provocărilor globale.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, doreşte să obţină, la încheierea mandatului Franţei la cârma UE, succese concrete în cele trei domenii cheie : conjunctura economică, protecţia mediului şi reforma constituţională. În acest sens, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat că :

„Acesta este probabil cel mai important summit din ultimii ani. Această reuniune la vârf decisivă pentru soarta Europei este, pentru mine personal, cea mai importantă la care particip în calitate de preşedinte al Comisiei Europene. Este un adevărat test pentru Europa".

Consens la criza economică şi financiară

Tema cea mai puţin controversată de pe agenda liderilor europeni este reacţia comună faţă de criza financiară şi economică. În acest sens va fi discutat un pachet conjunctural comunitar în valoare de 200 miliarde de Euro, care include şi programele conjuncturale naţionale existente.

Germania contribuie la acest program conjunctural cu 32 miliarde de Euro, Franţa cu 26. Cancelarul german, Angela Merkel, se arată însă foarte rezervată în privinţa unor angajamente financiare suplimentare, în ciuda insistenţelor Bruxelles-ului, Parisului şi Londrei. În privinţa chestiunilor de bază, Germania şi Franţa sunt însă de acord, după cum a declarat preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy :

„Analizăm situaţia la fel ca doamna Merkel şi doresc să precizez că nu există niciun disens în această privinţă. Cât despre punctele noastre comune - doamna Merkel consideră, la fel ca noi, această criză a fi deosebit de gravă. De aceea, relansarea economiei este stringentă, iar Germania a luat deja măsurile necesare".

Disensiuni la protecţia mediului

Dacă în această privinţă domneşte consensul între Paris şi Berlin, cu atât mai dificilă se îmntrevede a fi soluţionarea problemelor elgate de protecţia mediului. Preşedintele Sarkozy spera ca obiectivele europene în domeniul protecţiei mediului, care au fost negociate în martie 2007, în timpul preşedinţiei germane a UE, să fie stabilite acum în mod concret. Ele prevăd, printre altele, reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 20% până în 2020, şi sporirea eficienţei energetice cu 20%. Polonia pretinde, în acest context, un statut special, deoarece 95% ale energiei sale electrice provin din termocentrale cu cărbuni. În celelate state răsăritene, situaţia este similară. Dar până şi Angela Merkel, supranumită odinioară "cancelarul climei", dă înapoi în privinţa comerţului cu certificatele de emisie pentru dioxidul de carbon.

„Trebuie să obţinem anumite concesii pentru industria noastră extrem de consumatoare de energie, care trăieşte de pe urma exporturilor, astfel încât să nu fim dezavantajaţi pe piaţa globală. Aşa cum arată situaţia la momentul actual, nu ne putem permite să ne pierdem şansele la export şi să astistăm apoi la migraţia locurilor de muncă în sectorul chimic sau siderurgic către regiuni în care standardele de protecţie a mediului nu sunt la fel de exigente ca la noi. Acesta ar fi un paradox şi ca atare o greşeală", a declarat cancelarul Angela Merkel.

Optimism în privinţa Tratatului de Reformă

O veste bună este, în final, soluţionarea problemei Tratatului Constituţional. Guvernul irlandez a hotărât să organizeze anul viitor un nou referendum pe această temă. Problema majoră rămâne însă micşorarea Comisiei Europene, după cum prevede Tratatul de la Lisabona, deoarece irlandezii doresc să-şi păstreze comisarul permanent la Bruxelles. Liderii europeni ar putea aproba acest aspect, chiar dacă strângând din dinţi, printr-un vot unanim. Preşedintele Barroso a declarat că Tratatul de Reformă permite păstrarea Comisiei Europene în componenţa ei actuală, chiar dacă el nu prevede acest lucru. El însuşi va aproba acest lucru, dacă este o condiţie atât de importantă penrtu Irlanda.