Un certificat contradictoriu

„Perpetuarea deficitelor româneşti în ciuda progreselor realizate de la criza politică din vara anului trecut şi până în prezent”, iată chintesenţa raportului Comisiei Europene aşa cum o vedea luni Neue Zürcher Zeitung.

Intitulat oarecum ambiguu el însuşi, „un certificat contradictoriu pentru justiţia României”, articolul, semnat de corespondentului din Praga al ziarul elveţian, constată din capul locului şi unde se găsesc majoritatea carenţelor detectate de Bruxelles, în chestiune e integritatea clasei politice. Astfel, în raport „s-au constatat încă deficienţe îndeosebi în domeniul integrităţii politicienilor de vârf”.

Ziarul din Zürich intră şi în amănuntele radiografiei situaţiei româneşti în sfera independenţei justiţiei şi a luptei anticorupţie în intervalul cuprins între cea de-a doua suspendare a lui Traian Băsescu şi actualitate.

Cotidianul face şi o incursiune istorică şi aminteşte că România a fost cooptată în Uniunea Europeană în 2007, „în ciuda obiecţiilor existente atunci în domeniul justiţiei” şi relevă că „integrarea în spaţiul Schengen” e corelată „indirect, chiar dacă nu în mod explicit, de Mecanismul de Cooperare şi Verificare”. Că e, deci, dependentă de progrese pe acest tărâm, MCV fiind un instrument al UE „spre a determina Bucureştii şi Sofia să continue reformele”.

În context, ziarul aminteşte, textual, că guvernul Ponta „a transpus unele din recomandările Comisiei Europene cu privire la ordinea de drept şi la independenţa justiţiei, dar nu pe toate”. Cotidianul elveţian nu omite nici esenţialul. „În timp ce s-au realizat progrese în respectarea sentinţelor Curţii Constituţionale, au continuat deficitele în ce priveşte independenţa magistraţilor şi protejarea lor de presiuni din partea unor politicieni şi a unei anume părţi din mass-media”.

În fine, ziaristul elveţian trimite şi la criticile suscitate de comportamentul neadecvat „faţă de miniştri şi parlamentari suspectaţi de corupţie”, precum şi la stăruinţele Bruxellesului privind numirea unui şef al DNA şi a unui procuror general din rândul unor magistraţi „bucurându-se de-o înaltă reputaţie”.

Menţionând că guvernul nu a numit un avocat al poporului acceptat de opoziţie, articolul reia şi declaraţiile lui Victor Ponta, care a pretins că s-ar fi „îndeplinit integral toate revendicările” Bruxellesului, precum şi referirile sale critice faţă de „greşelile” raportului. Care ar fi fost doar de „verificare, nu şi de cooperare”. În final, e citat liderul opoziţiei, Blaga. Şeful PDL a constatat că „România se îndepărtează de spaţiul Schengen şi că „asprimea criticilor este, din păcate, „întemeiată”.

Dar nu doar situaţia din România dă bătăi de cap occidentalilor. Unele ziare se ocupă şi de o consecinţă a problemelor interne, care este emigraţia din sud-estul Europei. În timp ce britanicii se tem de un amplu aflux al cetăţenilor români şi bulgari, încă de pe acum unele „oraşe germane se plâng de imigranţi”, după cum scrie săptămânalul german Der Spiegel.

Sub o fotografie ilustrând copii şi adolescenţi romi campând sub cerul liber în cartierul berlinez Kreuzberg, publicaţia notează că primăriile împovărate de refugiaţii din România şi Bulgaria, refugiaţi care, potrivit oraşelor afectate, „costă mult, cer ajutorul financiar al guvernului federal”.

Mai aflăm că, potrivit unei declaraţii a Asociaţiei Oraşelor Germane, imigraţia din România şi Bulgaria care, în anumite localităţi, s-a înşesit din 2006 încoace, ar „periclita în cel mai înalt grad pacea socială şi echilibrul social”.

Mulţi s-ar stabili în zone „oricum puternic afectate de şomaj”, imigranţii fiind adesea oameni „care au suferit şi în ţările lor de origine din pricina unor condiţii de viaţă precare, nu dispun de o instrucţie suficientă şi deci au şanse reduse să obţină de lucru”. Extrem de problematic ar fi, potrivit Asociaţiei Oraşelor Germane, „numărul mare de romi trăind frecvent în condiţii deplorabile, în case care stau să cadă”, această „migraţiune a săracilor provocând primăriilor masive costuri (sociale şi medicale)…"