Un necaz nu vine niciodată singur

Euroscepticismul unor guvernanţi cehi ajunşi la preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene se dovedeşte nu doar contraproductiv ci şi primejdios pentru construcţia europeană - rezultă din comentariul publicat azi pe prima pagină a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, după criza guvernamentală de la Praga.

Nu numai tratatul de la Lisabona este acum în pericol, ci şi cota de simpatie de care are încă parte Uniunea Europeană. Cei 27 stau şi în faţa unei alte probe de foc; dacă vor reuşi să acţioneze eficient şi cu succes pentru a curma criza, Europa ar putea recupera simpatia pierdută şi se va putea bucura de un nou spor de încredere.

Deocamdată, Topolanek, premierul ceh răsturnat de la putere, nu a aflat altceva mai bun de făcut decît să critice planul anti-criză al lui Obama, etichetîndu-l drept drumul ce duce spre infern, stîrnind astfel pînă şi consternarea parlamentarilor europeni. GAZETA WYBORCZA consideră că votul de neîncredere faţă de guvernul de la Praga reprezintă o extremă iresponsabilitate.

DIE WELT reaminteşte că, pentru a doua oară în istoria Uniunii, guvernul unei ţări aflată la preşedinţia celor 27 trece printr-o criză şi notează: şi statele mici vor să ţină în mînă frîiele puterii. Rău este dacă procedează precum Cehia, care face furori pe terenul politicii europene.

Unii întrevăd în comportamentul responsabililor cehi preludiul catastrofei, o criză economică de proporţii incomensurabile,eşecul proiectului european, confirmarea reţinerilor de principiu faţă de extinderea Uniunii spre răsărit, dincolo de limitele fostei Cortine de Fier, întreaga regiune nefiind încă aptă să facă parte din club, deşi avantajele şi progresele de pînă acum ale extinderii depăşesc inconvenientele.

Cealaltă reacţie, venită de la Bruxelles, faţă de modul în care Cehia a găsit de cuviinţă să-şi exercite mandatul în fruntea Uniunii, ar suna astfel: dragi popoare europene, indiferent ce hotărîţi, indiferent ce griji aveţi, noi tot aşa vom face şi pe mai departe. Ziarul citat conchide: Şi această atitudine delegitimează Europa. Mariile imperii au fost bine sfătuite atunci cînd au luat în seamă neliniştile de la fruntariile lor.

După Letonia şi Ungaria, Cehia este a treia ţară al cărei guvern se destramă din cauza crizei, constată LE MONDE: Interconexiunea elementelor economice este atît de profundă încît o criză de proporţii la marginile Uniunii are efecte puternice asupra centrului.

Sub titlul „Uniunea Europeană fereşte România de faliment” - portalul de internet al consorţiului de presă WAZ focalizează într-un articol şi reformele impopulare pe care guvernul de la Bucureşti va trebui să le facă, între altele probabil şi o reducere a salariilor funcţionarilor, a pensiilor şi a prestaţiilor sociale. Evoluţiile din Ungaria şi Letonia demonstrează ce presiuni politice exercită aceste măsuri: în ambele state guvernele au căzut după aprobarea de către FMI şi Uniunea Europeană a pachetului de ajutoare.

Chiar dacă actualmente condiţiile FMI de acordare a creditelor nu mai sunt atît de severe - scrie ziarul socialist NEUES DEUTSCHLAND, nici guvernul de la Bucureşti nu va putea ocoli adoptarea măsurilor de austeritate. În schimb, băncile care s-au angajat în România şi s-au dedat la operaţiuni speculative vor fi doar frumos rugate să-şi reia activităţile de creditare.

Or, scrie ziarul est-german citat – dispoziţia investitorilor s-a schimbat, România este considerată un spaţiu de risc – ceea ce este fals, nefiind doar ea singură vinovată de situaţia în care se află, cu atît mai mult cu cît nu a avut de-a face nici cu criza ipotecară din Statele Unite.

DIE WELT publică de asemenea un articol despre pachetul de ajutor pentru România, în valoare de 20 de miliarde de Euro, articol însoţit de imaginea unei femei bătrîne şi nevoiaşe apelînd la mila publică în centrul Bucureştiului.

FMI-scrie ziarul - prevede o drastică scădere a economiei ţării în acest an. Sunt citate şi spusele preşedintelui Traian Băsescu, potrivit cărora, ajutorul FMI şi al Uniunii Europene ar fi mai degrabă o centură de siguranţă decît un colac de salvare.

Concepţii diferite despre ieşirea din criză par a avea în avanpremiera summitului G-20 de la Londra preşedintele Obama şi omologul său francez Sarkozy, menţionează LE FIGARO.

Cei doi oameni de stat sunt animaţi de acelaşi sentiment de mînie faţă de comportamentul iresponsabil şi impardonabil al şefilor marilor concerne.

Dar Obama nu este dispus să demonizeze investitorii sau întreprinzătorii interesaţi de profit şi nici să reîntemeieze capitalismul. Obama evită vorbele mari, dar se îngrijeşte să repună economia pe picioare şi nu să schimbe sistemul. El nu suflă nici un cuvînt despre reglementarea pieţelor financiare, pe care Sarkozy a declarat-o deja o prioritate a summitului G-20. Există aşadar - conchide cotidianul conservator citat - un motiv de puternice disensiuni viitoare de formă şi de conţinut.