1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un nou "Memorandum Kozak" pentru Moldova?

Vitalie Călugăreanu, Chişinău13 aprilie 2005

Informaţiile apărute în ultimele zile în presa rusească referitoare la un nou plan de federalizare a Republicii Moldova, care ar veni, de data aceasta din partea preşedintelui ucrainean, Victor Iuşcenco, au cam încins spiritele la Chişinău. Mai ales dacă ţinem cont de faptul că acesta a fost deja coordonat cu preşedintele american în timpul vizitei la Washington a liderului de la Kiev. Acelaşi proiect de document urmează a fi discutat şi la Bucureşti, pe 21 aprilie, în cadrul întrevederii preşedintelui Traian Băsescu cu omologul său ucrainean, Victor Iuşcenco. Liderul comunist Vladimir Voronin, reales recent în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, a declarat, însă, ieri că autorităţile moldovene ni

https://p.dw.com/p/B1XM
Vladimir Voronin
Vladimir VoroninImagine: AP

ci nu vor pune mâna pe un astfel de document dacă acesta a fost elaborat pe baza principiilor federative.

Agenţia de presă „Regnum” de la Moscova a difuzat în ultimele zile mai multe informaţii referitoare la planul de soluţionare a problemei transnistrene pe care intenţionează să-l propună preşedintele ucrainean în cadrul summit-ului şefilor de stat şi de guvern ai organizaţiei GUUAM care va avea loc la 22 aprilie la Chişinău. Potrivit agenţiei ruse, proiectul elaborat la Kiev prevede împărţirea Republicii Moldova în două federaţii – Moldova şi Transnistria. Reieşind din aceste informaţii, presa basarabeană, dar şi preşedintele Voronin, au lăsat să se înţeleagă că ar fi mai bine dacă, de dragul menţinerii bunelor relaţii, preşedintele Iuşcenco va uita să ia cu sine, la summit-ul GUUAM de la Chişinău, un astfel de proiect de federalizare.

VLADIMIR VORONIN:

„Ar fi o mare greşeală şi o mare confuzie dacă Ucraina ar ieşi în faţa noastră cu un plan asemănător cu „Memorandumul Kozak”. Dacă în acest plan o să fie introdusă noţiunea de „federalizare”, noi nu vom citi nici un paragraf, nici nu-l vom lua în mână, nu că să-l mai şi discutăm. Noi am îngropat această federalizare şi mai mult nu se discută. Nici într-un caz, Dacă Ucraina face acest proiect pe baza autonomiei Crimeiei, atunci se discută în mod serios, dar dacă face în alt fel – atunci noi nu discutăm. Nu are nici un rost să pierdem timpul. Orice federalizare, mai ales pe acele principii pe care le doresc autorităţile separatiste, înseamnă că ei a doua zi îşi pot proclama independenţa şi nu-i ţine nici un Chişinău pe dânşii în mâini. Şi cu aceasta ei îşi hotărăsc ceea ce îşi doresc demult să-şi hotărască”.

Totodată, Voronin a menţionat că în timpul apropiat va înainta un proiect de lege Parlamentului cu privire la statutul de autonomie al Transnistriei, proiect care va fi coordonat în prealabil cu SUA, Ucraina şi România, şi care va prevedea atât dreptul la autonomie financiară, cât şi dreptul Transnistriei de a avea propriul imn, stemă şi drapel.

„Le oferim autonomie deplină – în formarea bugetului, în alegerea organelor lor autonome – parlament local, stemă, drapel, imn – tot, în afară de acele atribute care trebuie să aparţină statului integru – o bancă naţională trebuie să fie, o vamă trebuie să fie, o armată trebuie să fie”.

Este pentru prima dată când preşedintele Republicii Moldova anunţă că este dispus să facă astfel de concesii în faţa regimului separatist de la Tiraspol. Este puţin probabil ca opoziţia, dar mai ales societatea civilă, să fie de acord cu o asemenea decizie a preşedintelui comunist. Cu siguranţă, reacţiile nu vor întârzia să apară în următoarele zile.

Între timp, pe măsură ce rămân tot mai puţine zile până la reuniunea GUUAM de la Chişinău, organizaţie pe care Rusia o consideră ca o alternativă americană la Comunitatea Statelor Independente, liderii regimurilor separatiste pro-ruse din Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria devin din ce în ce mai activi. La sfârşitul săptămânii trecute, potrivit ziarului rusesc „Komersant”, exponenţii acestor grupări separatiste au fost convocaţi la Moscova unde au convenit asupra unor CITEZ „măsuri radicale împotriva tendinţelor pro-europene ale administraţiilor de la Chişinău, Kiev şi Tblisi” CITAT ÎNCHIS. La numai câteva zile de la acea întâlnire, pretinsul ministru de externe al Abhaziei, Serghei Samba, a anunţat despre intenţia Abhaziei, Transnistriei şi Osetiei de Sud de a crea o alianţă militară. O decizie finală în acest sens urmează a fi luată, potrivit lui Samba, în cadrul reuniunii de la Suhumi a liderilor celor trei republici nerecunoscute care va avea loc în aceeaşi zi cu summit-ul GUUAM de la Chişinău – la 22 aprilie. Iată ce crede despre această coincidenţă deloc întâmplătoare preşedintele Centrului Euroatlantic din Chişinău, NICOLAE CHIRTOACĂ:

„Eu aş vrea să vă aduc aminte că aşa-numita internaţională separatistă a fost constituită cu mai mult de un deceniu în urmă şi avea drept scop sincronizarea activităţilor separatiste pe teritoriul ţărilor care promovau, la începutul anilor `90, o politică independentă faţă de Moscova şi orientată spre structurile occidentale. Cred că nu este deloc întâmplător faptul că Moscova depune eforturi considerabile pentru a fortifica această internaţională, mai ales acum, când mai multe ţări pe teritoriul cărora există aceste separatisme ca riscuri militare. Moscova are, de fapt, nevoie de un instrument destul de eficient în dialogul cu Occidentul”.

Fără îndoială, este incomparabilă ponderea unei structuri subregionale, recunoscută în plan internaţional şi sprijinită de marile puteri din Europa şi de către SUA, aşa cum este GUUAM - şi o încrengătură de regimuri nerecunoscute care, de fapt, sunt folosite ca elemente într-un joc geopolitic de redimensionare a unor zone de influenţă din care şi Republica Moldova, şi Ucraina, şi alte ţări din GUUAM, încearcă să iasă.

Nicolae Chirtoacă explică invitarea lui Traian Băsescu şi Aleksandr Kwasniewski la reuniunea GUUAM de săptămâna viitoare prin rolul important pe care îl are România şi Polonia în procesul de democratizare şi integrare europeană a ţărilor din bazinul Mării Negre.

„Este o premieră că la acest summit care va avea loc la Chişinău vor participa nu numai şefii de stat ai ţărilor membre, dar au fost invitate şi ţările care promovează o politică regională foarte clară şi bine formulată. Mă refer la interesele României, bine articulate de preşedintele Băsescu - de a juca un rol de garant în stabilizarea situaţiei din bazinul Mării Negre, iar Polonia are ambiţia destul de sănătoasă de a juca un rol vizibil de stabilizare a situaţiei în noua Europă centrală. Mă refer în primul rând la încercările de a consolida raporturile Germania-Polonia şi Polonia-Ucraina”.