Un parlamentar român propune redeschiderea minelor în Europa

Europarlamentarul Monica Iacob-Ridzi (PPE – DE) a solicitat Comisiei Europene un răspuns în scris cu privire la menţinerea industriei extractive de cărbune, în condiţii respectării mediului înconjurător. Problema se pune în cadrul discuţiilor lansate de CE, în raportul comisarului Stavros Dimas, intitulat "Adunarea Generală a Platformei Tehnologice pentru Centrale Electrice pe bază de combustibil fosil cu emisii zero".

Există un plan al Executivului de la Bruxelles, pentru statele cu tradiţie minieră care au aderat recent, cum ar fi România? Cum urmăreşte Comisia o implicare a marilor producători de cărbune din UE în procesul de cercetare tehnologică şi de dezvoltare a unei producţii energetice nepoluante?

Potenţial cu posibile consecinţe nefaste

Dacă întrebările adresate Comisiei Europene survin pe fondul relansării discuţiei despre independenţa energetică a Uniunii Europene şi despre folosirea cărbunelui ca alternativă la utilizarea gazelor naturale şi petrolului, la fel de puternice sunt şi argumente împotriva redeschiderii mineritului, cu atât mai mult în România. Este adevărat, la nivel mondial, resursele existente ar putea acoperi necesarul energetic al planetei pentru următorii 230 de ani. Cât priveşte România, în regiunea minieră Valea Jiului din România se pare că se găsesc resurse în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari.

Însă consecinţele pentru sănătatea minerilor sunt dezastruoase iar tehnica de protecţie nu ajută prea mult. Minerii trebuie pensionaţi rapid sau recalificaţi, ceea ce în condiţiile din România apare extrem de dificil. Mai mult, faptul că minerii au fost de multe ori folosiţi ca masă de manevră şi aduşi la Bucureşti pentru rezolvarea conflictelor politice, face ca şansele relansării mineritului să dea fiori oricărui guvern aflat la putere.

Protecţia mediului înconjurător

Un alt argument împotriva relansării mineritului sunt implicaţii negative pentru natură. Comisia Europeană a precizat că producţia de cărbune este sustenabilă doar dacă este însoţită de o tehnologie a reţinerii carbonului şi de tehnologii nepoluante la nivelul Uniunii Europene. Aceste două cerinţe presupun însă costuri uriaşe pentru industria cărbunelui din Europa.

Dependenţă crescută de cărbune

Pe de altă parte, unul din argumentele pro-industriei miniere este că, multe dintre Statele Membre încă depind de cărbune ca sursă primară pentru generarea curentului electric. Apoi, în cazul României, mai există în Valea Jiului, aproximativ 12 000 de mineri (cu personalul auxiliar). Consecinţele sociale pentru închiderea minelor ar trebuie luate şi ele în calcul, mai ales că Valea Jiului trăieşte încă numai extracţia cărbunelui.

Monica Iacob-Ridzi este ferm convinsă că mineritul poate fi relansat: ”una din întrebările mele (la adresa Comisiei, n.mea) era şi în ce măsură putem implica marii producători de cărbune, şi mă refer aici la marile companii care extrag cărbuni, în găsirea unor soluţii de extragere a cărbunelui nepoluante. Iată că, după cinzeci de ani, această resursă pe care Statele Membre o deţin, şi anume cărbunele, poate să ne aducă în situaţia în care să nu mai depindem de state care nu sunt membre ale UE ci să ajungem la o independenţă energetică vitală pentru construcţia europeană. De aceea, am toată convingerea că, după o re-tehnologizare a minelor, fiindcă aceasta va fi cheia – dacă reuşim să re-tehnologizăm minele şi să extragem cu tehnologii performante, vom putea să obţinem cărbunele şi în condiţii nepoluante”.

Monica Ridzi a criticat Comisia Europeană pentru că nu acordă ajutoare financiare industriei miniere ci le „restricţionează”. ”Deşi multe mine din Valea Jiului s-au închis, a afirmat Monica Ridzi, statele din UE îşi pun problema redeschiderii minelor”. Comisia Europeană trebuie să răspundă parlamentarului român în termen de trei săptămâni.