Un pui de urs polar, dulce, dulce de tot!

La trei luni și jumătate, fetița de urs polar a ieșit pentru prima dată în aer liber și s-a prezentat vizitatrilor, la grădina zoologică din Berlin. O însoțește Tonja, mama micuței. În 2017, ursoaica a născut alți doi pui, dintre care unul a murit la naștere, iar al doilea, cu câteva săptămâni mai târziu. Nu e de mirare că Tonja nu-și scapă puiuțul din ochi nicio clipă.

Rata mortalității la puii de urși polari este și în libertate destul de mare. Numai 15 la sută dintre puii de urs polar supraviețuiesc primilor trei ani de viață. Cu atât mai frumos ar fi, dacă ghemotocul alb, născut la 1 decembrie 2018, ar crește și ar aduce pe lume la rândul lui pui. Dar până atunci mai e mult timp.

Deocamdată își petrece timpul lângă mamă și o mai și enervează uneori. Pentru că ursulețul nu e numai vioi, ci și obrăznicuț. Nu poți să-l pui la punct, pentru că încă nu are nume. Decizia cu privire la nașul ursulețului va fi luată abia la începutul lunii aprilie. Până atunci, ghemotocul flaușat rămâne fără nume - dar în niciun caz fără chef de viață.

Ursulețul obrăznicuț mai scoate uneori și limba în fața trecătorilor. Sau poate numai așa ne place să credem. Dar e atât de vioi, încât la a doua programare la veterinar, măsuratul și cântăritul n-au prea funcționat. Se presupune că ursulețul cântărește 15 kilograme. Iar ghearele și dinții lui pot pune de pe acum omul în pericol.

Deocamdată, fetița-ursuleț ar putea să-și facă singură rău, dacă luăm în considerare cu câtă curiozitate încearcă să descopere mediul înconjurător. Tatăl nu este prezent. Numele său este Wolodja și locuiește din nou la grădina zoologică Rheenen, din Olanda. Detaliu care nu-i prea interesează pe vizitatori, pentru că toată atenția lor se îndreaptă către puiuț.

Mase de vizitatori și jurnaliști urmăresc de la sfârșitul săptămânii trecute fiecare mișcare a ursulețului. Interesul uriaș amintește puțin de povestea ursulețului Knut din Berlin, din 2006. Au trecut de atunci peste 12 ani. Dar diferența e mare între ursulețul fără nume și Knut. În timp ce ursulețul actual e crescut de mama sa, Knut fusese atunci respins de mamă, astfel încât a trebuit să fie crescut de la început de îngrijitorul Thomas Dörflein.

Perechea de vis Knut-Dörflein a devenit cunoscută atunci în întreaga lume. Din păcate, povestea a avut un final trist. Urșii polari trăiesc în mediul natural 25/30 de ani, dar Knut a murit la numai 4 ani, pe 22 martie 2011, în fața privirilor vizitatorilor. S-a învârtit în cerc de mai multe ori, a căzut în apă și a murit. Cauza a fost o boală a creierului.

Îngrijitorul Dörflein își pierduse viața cu doi ani și jumătate înainte, în urma unui infarct. Dar amândoi continuă să trăiască în amintirile vizitatorilor și în nenumărate fotografii. Probabil că puiuța pufoasă n-o să devină la fel de renumită ca și Knut, dar acesta nici nu e țelul grădinii zoologice din Berlin.

”Nu ne dorim un al doilea Knut, nu dorim o a doua creștere de către om”, a declarat directorul grădinii zoologice, Andreas Kniereim. Puiuța fără nume a supraviețuit perioadei cele mai critice, fără ajutorul îngrijitorilor și al veterinarilor. Și tot fără ajutorul lor a învățat și să înoate. Nimic special însă, pentru că urșii polari înoată din instinct. Îi dorim minunatului pui de urs polar un nume frumos și o viață lungă - la fel ca rudelor sale din libertate, a căror viață este periclitată din ce în ce mai mult de către mâna omului.