1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un raport surpriză?

Rodica Binder23 septembrie 2005

Procesul maturizării „comunitare” a României este mai avansat decît cel al Bulgariei se face auzit în cercurile de experţi care elaborează raportul de ţară al Comisiei Uniunii Europene referitor la progresele înregistrate de cele două state-vecine pe calea aderării. Vestea o dă MANAGER MAGAZINE în ediţia sa electronică.

https://p.dw.com/p/B32P
Drapelul Uniunii Europene reflectat în sticla unor ferestre
Drapelul Uniunii Europene reflectat în sticla unor ferestreImagine: AP

Am putea fi tentaţi să credem că a sosit vremea surprizelor - într-atît de neprevăzute sunt unele evoluţii atît în politica germană la scenă deschisă, cît şi, deocamdată, în culisele politicii europene.Din cercurile Uniunii Europene se face auzită o impresie încurajatoare pentru România şi, în acelaşi timp, şocantă pentru cei obişnuiţi cu verdictele date pînă acum celor două candidate de către membrii comisiei care întocmesc rapoartele de ţară.

În ce constă surpriza? Pur şi simplu, raportorii vor să ateste României un grad sporit de „maturizare comunitară „ pe calea aderării, în comparaţie cu Bulgaria. Articolul publicat în ediţia electronică a publicaţiei citate intră în detaliile chestiunii, relevînd că Bulgaria, care trecea drept un candidat neproblematic, a fost aproape depăşită de România . Decalajul în defavoarea Sofiei s-ar datora schimbării guvernului în această vară. Raportul - care va fi dat publicităţii pe 25 octombrie - dă peste cap datele cunoscute pînă acum.

România s-ar situa, dintr-o dată, mai bine decît Bulgaria-vecină chiar şi la capitolul combaterii corupţiei. Aceasta, în pofida faptului ca flagelul corupţiei umbreşte, potrivit ziarului austriac DIE PRESSE, unele progrese economice remarcabile ale României, fapt pe care” Manager Magazine" nu l-a amintit. Din observaţiile experţilor europeni rezultă că sectorul cel mai afectat în continuare de corupţie în ambele ţări-candidate este cel al autorităţilor vamale.

Foarte problematică rămîne în Bulgaria – potrivit deja citatelor cercuri de demnitari de la Bruxelles – aplicarea dreptului european în legislaţia întreprinderilor, în relaţiile de proprietate , în domeniul libertăţii individului, precum şi în recunoaşterea reciprocă a unor calificări profesionale. Între vorbe şi fapte continuă să fie o mare discrepanţă. Bulgaria continuă să sufere de pe urma deficitelor existente în administraţia publică şi în justiţie – reproş valabil şi în cazul României. Dimpotrivă, procesul liberalizării, al deschiderii pieţii interne în materie de telecomunicaţii, transporturi şi energie este satisfăcător. Mai mult chiar, acesta e mai bun în Bulgaria decît în alte state deja membre ale Uniunii Europene, afirmă „Manager Magazine”. Publicaţia menţioneaza că deja în luna august, în materie de politică concurenţială, comisara europeană Neelie Kroes a atestat excelenta performanţă a Bulgariei, acest grad de maturitate neputînd fi recunoscut în cazul României şi punînd sub semnul întrebării aderarea acesteia în 2007. Raportul - care va fi făcut public la 25 octombrie – recunoaşte totuşi progresele României. Documentul nu ar conţine deocamdată elemente care să indice vreo recomandare a Comisiei de a amîna primirea celor două ţări în Uniune la termenul stabilit. În schimb, cu o recomandare explicită a Comisiei conform căreia România şi Bulgaria ar putea să fie primite în 2007 se poate sconta abia la jumătatea anului viitor, în 2006.

In final, textul articolului revine asupra efectului-surpriză pe care l-ar putea declanşa rapoartele de ţară ale comisiei, dat fiind că nu doar în cercurile comisiei europene ci şi în mass media , Sofia avea o imagine mai avantajoasă decît Bucureştiul în materie de elanuri reformatoare. Iar în Parlamentul European, în luna aprilie a acestui an, numărul deputaţilor care au votat pentru primirea Bulgariei a fost mai mare decît al celor care optat pentru primirea României. Anterior au avut loc dezbateri în jurul eventualităţii unei amînări a votului acordat României care nu trecea pe-atunci drept „coaptă” pentru primirea ei în Uniunea Europeană.