Mai întâi democraţie, apoi şi banii

După ce Viktor Orbán a preluat puterea în Ungaria, în primăvara lui 2010, Uniunea Europeană a început să se confrunte cu una dintre cele mai lungi și controversate dezbateri din istoria sa: cum trebuie abordat un stat membru care lezează sistematic democrația și statul de drept, ignorând astfel criteriile de la Copenhaga, valabile pentru ţările membre? Un atare caz nu a fost prevăzut de părinții fondatori ai Uniunii Europene, care au presupus că un sistem relativ democratic nu se va dezvolta decât într-o direcție: spre o democrație mai bună. Prin urmare, sancțiunile pentru ţările cu astfel de probleme, nu sunt nici foarte dure, nici simplu de pus în aplicare.

Această problemă a revenit zilele acestea pe agenda europeană. Joia viitoare, o comisie a Parlamentului European de la Bruxelles va lua în discuţie utilizarea așa-numitului "Articol 7" împotriva Ungariei, care prevede suspendarea drepturilor de ţară membru, din cauza încălcărilor grave ale valorilor fundamentale ale UE. De asemenea, într-o scrisoare deschisă, mai mulţi politicieni europeni cunoscuţi au solicitat Comisiei Europene sistarea fondurilor UE către Ungaria, până când această ţară va respecta din nou standardele democratice. Pe lista semnatarilor se află fostul ministru german de finanțe Hans Eichel și trei foști comisari europeni, Pascal Lamy, Franz Fischler și Yannis Paleokrassas.

Gravă încălcare a drepturilor fundamentale

Ungaria este prima ţară din istoria Uniunii Europene împotriva căreia ar putea fi utilizat Articolul 7. În luna mai, Parlamentul European a însărcinat Comisia LIBE pentru libertăți cetăţeneşti, justiție și afaceri interne să pregătească un raport pe baza căruia se va vota, anul viitor, aplicarea de sancţiuni împotriva Ungariei, în temeiul acestui articol. Joi, comisia LIBE îl va interpela pe ministrul de externe Péter Szijjártó şi pe mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile în legătură cu situația din Ungaria. Un raport vizând Ungaria va fi elaborat la primăvară, iar în septembrie, Parlamentul European va vota cu privire la deschiderea procedurii prevăzute de articolul 7.

Este doar o coincidență faptul că, în aceste zile, mai mulți politicieni europeni importanţi semnează o scrisoare deschisă în care ameninţă Ungaria. În textul documentului adresat preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, se solicită sistarea tuturor fondurilor europene către Ungaria, cu excepţia plăţilor directe ale Comisiei Europene.

Expeditorii scrisorii subliniază că guvernul maghiar încalcă grav principiile democratice și constituționale. Partidul de guvernământ Fidesz, care controlează anumite zone ale justiției, precum Procuratura Generală și Curtea Constituțională, au limitat libertatea presei și persecută organizațiile neguvernamentale. În plus, sistemul judiciar şi alte instituţii ale statului au fost într-atât de mult restructurate, încât o parte substanțială a fondurilor UE ar putea fi distribuită în mod direct sau indirect, către anumite grupuri de interes şi de afaceri apropiate de partidul de guvernare, indiferent cât de dăunător este acest lucru pentru Ungaria.

"Să nu tăcem!"

"În Ungaria, principiul democrației liberale este pus la îndoială, ceea ce Orbán mărturiseşte destul de deschis", a declarat Hans Eichel pentru Deutsche Welle. "Însă nu aceasta este Europa pe care am creat-o și pe care am dorit-o, și nu trebuie să permitem schimbarea ei într-un asemenea mod, din interior". Eichel este conștient de faptul că oficialii Comisiei Europeane nu pot retrage foarte uşor finanțarea destinată Ungariei și că, în general, sancțiunile sunt foarte dificil de transpus în realitate. "Chiar şi aşa, nu trebuie să tăcem", spune fostul ministru german.

Scrisoarea adresată lui Jean-Claude Juncker, dar şi reuniunea Comisiei LIBE au înfuriat Ungaria. Afirmaţiile făcute de semnatarii scrisorii reprezintă un "atac politic al stângii împotriva Ungariei", a transmis biroul de comunicare al premierului. În interviul său săptămânal oferit la radio, Viktor Orbán însuși a descris cererea de oprire a fondurilor pentru Ungaria drept "prostie" și "măgarie". Iar purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltán Kovács, a catalogat reuniunea LIBE privind Ungaria, un „melanj de vânătoare nemiloasă de vrăjitoare și un proces propagandistic, după modelul celor din perioada comunistă".

Un pic de campanie electorală

În ultimele luni, astfel de declaraţii făcute de partea maghiară, s-au înmulţit și pe fondul campaniei preelectorale contând pentru alegerile din primăvara viitoare. În realitate, Ungaria nu este foarte îngrijorată în acest moment. Fidesz, partidul lui Viktor Orbán este membru PPE (Partidul Popular European Creștin Democrat), care are nevoie de Ungaria în cazul unor voturi delicate. Un exemplu este realegerea, în luna martie, a lui Donald Tusk în funcția de președinte al Consiliului European. PPE s-a revanşat întotdeauna după o atare situaţie, opunându-se sancţionării Ungariei.

Cele mai importante șaptesprezece organizații civile maghiare consideră că acest lucru este o greșeală gravă. În octombrie, aceste instituţii au prezentat o luare de poziţie exhaustivă în legătură cu situația politică din Ungaria. Concluzia: "În Ungaria au loc alegeri incorecte şi corupție sistemică. Iată, deci, că în inima Europei, statul illiberal deja există".