Unitate de vederi la Bucuresti privind negocierile de aderare

În fata pericolului de a pierde trenul european, partidele românesti au trecut peste adversitatile traditionale si au actionat în mod solidar. Nu doar PNL si PD, partide care au conservat dialogul cu partidul de guvernamînt, dar si PNTCD au sustinut la Bruxelles în cadrul grupurilor politice din care fac parte continuarea negocierilor de aderare. Delegatia PNTCD aflata la Congresul PPE a reusit sa obtina adoptarea unei rezolutii favorabile. Ironia situatiei este ca un partid care a trecut printr-o catastrofa electorala, ca PNTCD, poate fi mai eficace la Bruxelles decît la Bucuresti si asta tocmai pentru ca se afla în Opozitie. La Bruxelles, opozantii sînt adesea mai credibili decît cei aflati la putere. Pe acest lucru au mizat de altfel si liberalii care au încercat si ei sa convinga ca, în ciuda defectelor, întreruperea negocierilor nu este cea mai buna solutie.

Aici la Bucuresti s-a vazut însa un lucru cu limpezime. Nu se stie daca integrarea europeana este cu adevarat un proiect al întregii societati, nici macar referendumului privind Constitutia nu a fost concludent în aceasta privinta. Dar a devenit limpede ca integrarea europeana este un proiect al clasei politice. În ciuda adversitatilor uneori ireductibile, toate partidele românesti au avut o partitura comuna, ceea nu s-a mai întîmplat pîna acum. Toate partidele lasînd la o parte PRM, sînt încredintate ca suspendarea negocierilor ar avea efecte catastrofale pentru România.

Ceea ce opozantii nu au spus cu voce tare, este ca sînt la fel de încredintati ca progresele care s-au înregistrat în ultimii ani au fost provocate de presiunile insistente ale UE si ale altor organizatii internationale. S-a si spus de aceea ca adevarata opozitie la Guvernul Nastase nu se afla în tara, ci în Parlamentul european. Opozitia româneasca, oricît ar fi de orgolioasa, admite în sinea ei ca nu a reusit sa exercite asupra guvernului o presiune suficient de puternica. De aceea recursul la UE ramîne obligatoriu. Într-un fel Opozitia româneasca vede în contestatarii de la Bruxelles un aliat caruia îi cer însa o derogare de la severitatea principiilor, în numele politicii reale.

Linia adoptata de opozanti are însa dezavantaje pe plan intern. Discutînd cu Guvenul si pledînd la Bruxelles în favoarea lui si-ar putea pierde credibilitatea în fata electoratului propriu. Constiente de acest risc PNL si PD au declansat ulterior la Bucuresti o virulenta campanie antiguvernamentala, dar cele doua partide au pierdut totusi posibilitatea de a se prezenta pe sine ca o solutie salvatoare. Actiunea Populara este singura grupare care a cerut, serios si nu doar retoric, demisia guvernului Nastase si înlocuirea lui cu un guvern de specialisti capabili sa duca la bun sfîrsit negocierile de aderarea, dar a facut-o din afara Parlamentului.

Opozitia parlementara a preferat în schimb calea de mijloc, care nu prezinta riscuri foarte mari, dar nici nu îi va aduce mari victiorii.