UPDATE: Moldova are preşedinte cu acte în regulă

Decizia este irevocabilă şi nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Al patrulea președinte al Republicii Moldova a fost ales cu 62 de voturi ale deputaţilor pe 16 martie curent. Nicolae Timofti are 63 de ani și a deținut până în prezent funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Nicolae Timofti s-a declarat pro-european și a spus că prima sa vizită oficială o va face la Bruxelles.

Analiştii politici au presupus din start că alegerile vor fi validate, chiar dacă opoziţia comunistă a contestat astăzi separat fiecare document care are legătură cu alegerea magistratului Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului. Şedinţa Curţii s-a desfăşurat sub presiunea unui grup de activişti ai Partidului Comuniştilor care a scandat „Jos Timofti!” şi „Jos Alianţa!”.

Ceremonia de învestire în funcţie a noului preşedinte va avea loc vineri, 23 martie.

„Linişte nu va fi!”

Surprizele nu pot fi, însă, excluse în totalitate. Chiar dacă legalitatea alegerii preşedintelui a fost confirmată de Curtea Constituţională, agitaţia politică în Republica Moldova va continua. O recunoaşte însuşi liderul PL Mihai Ghimpu. El a declarat că „pace în alianţă nu va fi, pentru că vin alegerile”. În plus, au mai rămas nerepartizate câteva funcţii importante: cea de şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi o funcţie de vicepreşedinte al Parlamentului.

Duminică seară, în cadrul unei emisiuni televizate, Mihai Ghimpu a spus pe un ton foarte categoric că PL va părăsi coaliţia de guvernare dacă „grupul Dodon”, care a ajutat Alianţa la alegerea preşedintelui, va primi vreo funcţie. “Cu aceşti neafiliaţi (3 deputaţi ex-comunişti) s-a încheiat povestea. Gata! Alianţa are 59 de voturi şi dacă cineva din colegii noştri s-a înţeles, iarăsi, pe furiş, ca Dodon să primească nişte funcţii, înseamnă că PL părăseşte Alianţa şi gata - nu mai iertăm! Cu noi nimeni nu a discutat că dacă votează Dodon preşedintele, să-l răsplătim cu vreo funcţie. Dacă au făcut-o pe la spate - atunci mai departe să guverneze cu Dodon. PL nu mai merge la astfel de jocuri mârşave”, a precizat Mihai Ghimpu.

Scopul lui Dodon: distrugerea Alianţei „până la capăt”

De partea cealalată, socialistul Igor Dodon susţine că „odată cu alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte, AIE şi-a pierdut valabilitatea”. Potrivit lui, „reformatarea guvernării trebuie dusă până la capăt”, prin crearea unei noi majorităţi parlamentare. El a accentuat că „priorităţile din acest an ale socialiştilor sunt: reformatarea guvernării şi debarcarea primarului liberal de Chişinău, Dorin Chirtoacă, prin referendum”. Mai mult, Igor Dodon susţine că, în câteva săptămâni, socialiştii ar putea crea un „guvern din umbră”.

Sociologul român, Dan Dungaciu, este de părere că alegerea unui preşedinte pro-european la Chişinău înseamnă degradarea Partidului Comuniştilor. „Urmează un proces de degradare lentă, dar sigură, a Partidului Comuniştilor, care, în Parlament, cred că se (va) dezintegra. Comuniştii vor constata acum că nu vor dori să stea în opoziţie trei ani şi mulţi dintre ei vor trece la „grupul Dodon” care vrea să devină o alternativă la PCRM în perspectiva viitoarelor alegeri", susţine Dungaciu.

Comuniştii tot mai invizibili

Mai mulţi analişti politici din Republica Moldova sunt de părere că PCRM ar putea dispărea de pe scena politică moldovenească dacă deputaţii comunişti vor continua să boicoteze şedinţele Parlamentului. Potrivit lor, comuniştii au fost prea categorici atunci când au anunţat că nu vor mai participa la nici o şedinţă a actualului Legislativ, deoarece îl consideră nelegitim şi uzurpator de putere.

Sindromul perdantului

Opoziţia comunistă nu şi-a temperat discursul nici după alegerea şefului statului. Luni, deputatul comunist Sergiu Sîrbu a declarat că tovarăşii săi comunişti "se vor întoarce în Parlament numai dacă pe ordinea de zi a Legislativului va fi inclusă chestiunea demiterii preşedintelui ales al Moldovei sau demisia Guvernului”.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, susţine că alegerea şefului statului ar putea determina scindarea fracţiunii PCRM din Legislativ şi suplimentarea numărului de mandate pentru majoritatea parlamentară până la instituirea unei majorităţi constituţionale, capabile să producă o reformă constituţională. O reformă obţinută nu prin referendum, ci pe cale parlamentară, fapt ce va permite economisirea a milioane de lei moldoveneşti.

Relaţii mai bune cu România

Dan Dungaciu crede că odată cu alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte, relaţiile dintre Republica Moldova şi România se vor îmbunătăţi. „Relaţia Moldovei cu România nu trebuie discutată strict în sensul Unirii, ci în sensul unei relaţii eficiente între două state româneşti care îşi construiesc împreună viitorul european”, a menţionat Dungaciu.