Vaccinul împotriva noului coronavirus: Ce mai așteptăm?

Peste 170 de vaccinuri candidate împotriva SARS-CoV-2 sunt în curs de desfășurare. Șapte dintre ele se află în a treia și ultima fază a studiilor clinice. Procese care durează în mod normal ani au momentan loc într-un ritm record. În definitiv este vorba despre viață (și moarte), dar și despre bani și putere.

Din acest motiv, dezvoltarea vaccinului conține și o componentă politică deloc neglijabilă. De pildă, liderul american Donald Trump bănuiește că Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) încetinește în mod deliberat apariția unui vaccin eficient pentru a-l împiedica să își însușească o reușită în lupta contra pandemiei. 

Însă despre ce reușită putem vorbi? Este un vaccin panaceul despre care se vorbește adesea în dezbaterea publică? I-am adresat câteva întrebări imunologului Thomas Kamradt, director al Institutului de Imunologie al Spitalului Universitar Jena și președinte al Societății Germane pentru Imunologie.

DW: Multă lume crede că, odată găsit un vaccin, totul va fi bine. Cât este de justificată această așteptare?

Thomas Kamradt: Personal, aș fi fericit dacă ar exista un vaccin sigur care trebuie făcut la fiecare doi ani, dar care să aibă un efect consistent asupra evoluției bolii. Vaccinarea nu poate împiedica curgerea nasului sau alte simptome ușoare.

Cerințele minime ar fi ca acesta să prevină insuficiența respiratorie și leziunile severe ale organelor. Deci, dacă mă întrebați ce așteptăm, acesta este răspunsul. Dacă un astfel de vaccin nu ar face altceva decât să transforme o evoluție gravă a bolii, ce pune viața în pericol, într-o evoluție ușoară, l-aș considera un succes. Orice reușită dincolo de aceasta ar fi un succes imens.

S-a vorbit recent despre pacienți care s-ar fi reinfectat cu SARS-CoV-2. De pildă, un tânăr din Hong Kong ar fi fost testat pozitiv pentru virus pentru a doua oară. Până la acel moment exista speranța că oricine a trecut prin infecție va fi imun. Ideea "imunității naturale de turmă" a murit și ea odată cu această veste?

Indiferent de această veste, ideea de imunitate de turmă este rodul unei mentalități din epoca de piatră! Dacă te uiți la ratele de infecție de care ai avea nevoie și la cât de mare ar fi mortalitatea, metoda este primitivă. Ca să nu mai vorbim despre cât de mult ar dura până la obținerea imunității de turmă. Momentan trebuie să presupunem că imunitatea nu ține toată viața. Prin urmare, sper că nimeni nu mai ia în calcul imunitatea naturală de turmă. Imunitatea turmei se obține prin vaccinări!

Dincolo de cazurile individuale și pur ipotetice: există mai multe tulpini ale noului coronavirus cu care oamenii se pot infecta din nou și din nou. Ce înseamnă acest lucru pentru dezvoltarea unui vaccin eficient?

Modificările virușilor sunt în primul rând de interes epidemiologic, deoarece permit urmărirea grupurilor de infecții. Până în prezent, nu există dovezi că diferențele dintre tulpinile SARS-CoV-2 sunt de mare relevanță pentru eficacitatea unui vaccin. În cazul gripei, lucrurile sunt diferite. 

Să vorbim despre dezvoltarea vaccinului, care se întâmplă într-un ritm foarte alert. Unii oameni de știință avertizează împotriva introducerii pe piață a unui produs potențial ineficient și nesigur, doar de dragul rapidității. Împărtășiți această îngrijorare?

Până acum, nu. Până acum sunt foarte entuziasmat! De obicei este nevoie de peste zece ani pentru ca un vaccin să devină disponibil în cantități mari, astfel încât oricine să poată fi vaccinat. Recordul este deținut de vaccinul Ebola, ce a avut de așteptat aproximativ cinci ani până la aprobare. Or, în clipa de față lucrurile se desfășoară mult mai rapid. 

Există mai multe motive pentru aceasta. În primul rând, la SARS și MERS se știa că proteina spike este probabil o bună structură țintă pentru un răspuns imunitar. Asta înseamnă că nu a trebuit să se înceapă de la zero cu un virus nou. Există, de asemenea, tehnici complet noi. Până nu cu mult timp în urmă, dezvoltarea vaccinului a necesitat transmiterea de viruși de colo-colo, în întreaga lume, care au fost apoi crescuți în culturi celulare și așa mai departe.

Cercetătorii chinezi au pus secvența virusului online în ianuarie. Le-am putea compara cu SARS și MERS, s-a întâmplat incredibil de repede. Prin urmare, primul studiu clinic din faza 1, care a fost vaccinul mRNA produs de Moderna, a început în martie.

Ceea ce de asemenea crește viteza întregului proces este că pașii ce se execută în mod normal unul după altul, au acum loc în paralel. De pildă, se creează deja facilități de producție pentru vaccinuri care ar putea să nu existe niciodată. Ceea ce nu trebuie să se întâmple niciodată este ca testele de securitate să fie acum tratate mai lax decât de obicei! Totuși, oricât de rea ar fi situația, 80 la sută dintre cei care dezvoltă simptome ajung să aibă doar simptome ușoare. Asta înseamnă că, dacă vaccinez împotriva acestui nou virus, trebuie să fiu foarte sigur că nu cauzez niciun rău. În cele din urmă, introduc acul în persoane sănătoase.

Nu vedeți niciun pericol acut în ceea ce privește testele de securitate?

Nu, nu văd nicio dovadă în acest sens.

Când va fi disponibil un vaccin, se pune întrebarea cine vor fi cei vaccinați. Mai ales cine va dori să se lase vaccinat. Potrivit unei analize a Centrului din Hamburg pentru Economie a Sănătății la nivelul UE, disponibilitatea populației de a se lăsa​​​​​ vaccinată împotriva noului coronavirus este în scădere. Una dintre cele mai mari griji pe care le au oamenii sunt efectele secundare potențiale. Înțelegeți această preocupare?

Comunicarea este foarte importantă. Chiar și experții sunt uimiți de felul în care procesele de dezvoltare a vaccinului pot fi accelerate. Costă bani, dar nu este un risc. Însă ceea ce trebuie să fie foarte clar este că verificările de securitate nu pot să aibă loc mai repede sau mai puțin amănunțit decât de obicei.

Ne aflăm în fața unui alt val de infectări – valul gripal. Considerați că lumea ar trebui să se vaccineze împotriva gripei? Și dacă da, de ce?

Pe de o parte, pentru protecția personală, deoarece nu știm încă dacă gripa slăbește sistemul imunitar într-atât de mult, încât acesta să devină mai susceptibil la Covid. Și, pe de altă parte, pentru a nu împovăra sistemul de sănătate. Gripa este și ea asociată cu o anumită mortalitate. Simptomele pot fi similare, astfel încât camera de urgență nu poate spune imediat dacă este vorba de Covid sau de gripă. Dacă sunt mai puțini pacienți cu gripă deoarece lumea se vaccinează, se obține mai multă disponibilitate de îngrijire a celor cu adevărat bolnavi.

Să presupunem că există un vaccin SARS-CoV-2: la cine ar trebui să meargă primele doze?

În mod ideal, vaccinul ar trebui să fie eficient la vârstnici, la care evoluția bolii Covid-19 este mai dificilă. Vaccinul antigripal, de exemplu, este mai puțin eficient la persoanele în vârstă decât la persoanele mai tinere, dar acest lucru ar putea fi compensat prin dozare. Testele clinice vor trebui să demonstreze acest lucru. Apoi, vaccinul ar trebui să se adreseze în principal persoanelor în vârstă și celor cu boli cronice. De asemenea, celor care sunt deosebit de expuși și care prezintă un risc deosebit de mare de răspândire a virusului. Persoana tânără și sănătoasă care locuiește într-o colibă în pădure poate fi ultima vaccinată.