Venezuela: Țările din UE îl sprijină pe Guaidó

Țări importante din UE îl susțin pe liderul opoziției din Venezuela Juan Guaidó, autodeclarat președinte interimar. El ar trebui să organizeze acum alegeri libere și corecte. Italia a blocat însă o poziție comună a UE.

Patru țări mari din Uniunea Europeană - Spania, Franța, Germania și Marea Britanie - i-au dat ultimatum până duminică președintelui în exercițiu al Venezuelei, Nicolas Maduro, pentru convocarea de alegeri anticipate libere și corecte. În caz contrar, îl vor recunoaște pe liderul opoziției Juan Guaidó ca președinte interimar. Maduro nu s-a lăsat impresionat și a declarat duminică la televiziunea spaniolă că respinge orice ultimatum din străinătate. În prezent, capitalele europene îl recunosc una după cealaltă pe Guaidó.

Italia blochează o poziție comună a UE

În ultimul minut, Italia a blocat însă adoptarea unei declarații-cadru comune a UE privind Venezuela. La Roma, disputa privind sprijinirea lui Guaidó a declanșat chiar o criză de guvern. Opoziția Italiei blocase o poziție comună și la reuniunea miniștrilor de externe de la București. Alessandro di Battista, reprezentant al partidului Cinci Stele, aflat la guvernare, a declarat că "ultimatumurile, sancțiunile și înghețarea conturilor bancare" ar pregăti doar drumul unei intervenții militare. "Cinci Stele și acest guvern nu vor recunoaște nicicând politicieni care se autonumesc președinte", a mai spus el.

Partenerul de guvernare de la Roma, din formațiunea Lega, are exact părerea opusă: "Maduro este unul din ultimii dictatori de stânga care guvernează prin forță și își înfometează poporul", a declarat șeful Lega Matteo Salvini. Președintele Sergio Mattarella a cerut între timp guvernului să îl susțină pe Guaidó, la fel ca restul țărilor comunitare. Apelul său nu a fost însă ascultat.

Juan Guaidó a solicitat sprijinul Italiei într-un interviu pentru "Corriere della Sera". În Venezuela trăiește o comunitate puternică și influentă de origine italiană. Dar mișcarea Cinci Stele, apropiată de Moscova, împiedică o poziție comună a UE, care nu poate fi adoptată decât cu acordul unanim al tuturor celor 28 de membri. 

Obiectivul: alegeri libere

UE nu urmărește neapărat o schimbare de regim la Caracas, așa cum solicită SUA. Uniunea vrea doar să sprijine procesul democratic din Venezuela.

Parlamentul European l-a recunoscut joia trecută simbolic pe Guaidó ca președinte interimar. Italia a împiedicat un gest comun similar al șefilor diplomațiilor europene. Și acesta ar fi fost doar un semnal al unității europene, pentru că dreptul de a-l recunoaște pe Guaidó revine fiecărui stat membru în parte.

Guaidó a primit joia trecută și sprijinul Parlamentului European

Dacă analizăm formulările de la Paris, Berlin și Madrid, devine clar că UE a dorit să evite de la bun început acuzația de amestec ilegal în problemele interne ale Venezuelei. Maduro ne-a refuzat, de aceea ar fi acum "Guaidó persoana cu care să vorbim despre alegeri anticipate", a explicat cancelara Angela Merkel în timpul vizitei sale în Japonia. Europenii ar aștepta de la el organizarea cât de curând posibil de alegeri libere și corecte.

Iar premierul spaniol Pedro Sanchez a fost și mai clar: cetățenii Venezuelei trebuie să-și poată decidă singuri soarta și viitorul. "Lucrăm la revenirea totală a Venezuelei la democrație: drepturile omului, alegeri și eliberarea prizonierilor politici".

Marea Britanie a renunțat la formulările diplomatice: Londra a cerut "sfârșitul lui Maduro" și a vorbit de regimul "cleptocratic" al acestuia. Regatul Unit se apropie astfel de retorica agresivă a Washingtonului, în timp ce restul europenilor se rezumă la "procesele democratice" din Venezuela.

Pașii următori

Joi, reprezentanții mai multor țări europene se întâlnesc la Montevideo, capitala Uruguayului, cu omologi din America Latină. Aceștia vor discuta despre dechiderea de canale politice spre Venezuela, pentru a facilita mai întâi accesul ajutoarelor umanitare în această țară aflată într-o situație foarte precară.

Germania contribuie cu cinci milioane de euro, UE a promis și alte ajutoare. Maduro a respins până acum aceste ajutoare externe. Poate că medierea țărilor vecine îl va convinge să accepte măcar livrările de medicamente și alimente de urgență.

Urmează sprijinirea opoziției din Venezuela și pregătirea graduală de alegeri anticipate. UE a oferit în acest sens ajutor logistic și financiar.

UE și lupta pentru dominație dintre SUA și Rusia

Reacția Moscovei nu s-a lăsat așteptată: europenii ar dori prin măsurile adoptate să sprijine tentativa de preluare ilegală a puterii de către Guaidó, se precizează în luarea de poziție a Rusiei, care a condamnat ceea ce a numit o imixtiune din partea UE.

UE riscă astfel să cadă la mijloc în conflictul prin interpuși dintre Moscova și Washington. Guvernul rus își apără investițiile de miliarde din Venezuela și implicarea concernului energetic Rosneft. Rusia nu vrea să renunțe la ratele pe care regimul falimentar al lui Maduro le are de plătit pentru creditele oferite de Moscova. De asemenea, regimul Maduro este considerat de ruși un cap de pod în America Latină.

Și  China are miliarde de dolari investite în Venezuela. Washingtonul vrea dimpotrivă să facă curățenie în vecinătatea sa politică și să schimbe conducerea neprietenoasă din Venezuela cu un executiv amiabil. SUA vor în mod clar o schimbare de regim la Caracas.

UE se plasează undeva la mijloc și declară sprijin pentru procesul democratic din Venezuela, având mai puține interese proprii în joc. Uniunea încearcă să acționeze printre interesele divergente ale marilor puteri. Acest lucru va funcționa doar atâta vreme cât criza politică din Venezuela nu va degenera într-un conflict militar.