Vestul îşi înăspreşte tonul în discuţiile cu Iranul

„Dacă nu vor fi făcute progrese, vom discuta despre sancţiuni mai dure.”, declara însăşi Angela Merkel cu ocazia evenimentului sus menţionat, în reacţie la refuzul Iranului de a renunţa la programul său de înarmare şi de a permite controlul instalaţiilor nucleare. Despre disponibilitatea de a negocia a pomenit de altfel şi vicepreşedintele american Joe Biden, care a menţionat că americanii „vor fi dispuşi să vorbească cu Iranul.”

Biden consideră că renunţarea Iranului la programul său nuclear ilegal şi la susţinerea terorismului ar impulsiona vizibil discuţiile. În caz contrar, Teheranul ar putea fi sancţionat şi izolat. Preşedintele francez a completat ideea precizând că dacă republica islamică nu cooperează, nu poate fi evitată aplicarea de sancţiuni dure împotriva acesteia. „Intrarea Iranului în posesia bombei atomice trebuie evitată.”, a declarat la rându-i Angela Merkel.

Deloc surprinzător, preşedintele parlamentului iranian, Ali Laridjani a cerut schimbarea clişeului actual al „biciului şi zăhărelului”. Trebuie să se renunţe la această politică, a declarat Laridjani într-un interviu acordat cotidianului german Sueddeutsche Zeitung, apărut astăzi. În acelaşi timp însă, iranianul a semnalizat şi o anumită disponibilitate a Teheranului de a reveni la masa negocierilor. „Discuţiile privitoare la programul atomic iranian nu reprezintă o problemă de nerezolvat dacă părţile implicate în dialog renunţă la intransigenţă”, a spus preşedintele parlamentului de la Teheran.

Din punctul de vedere al Iranului, un rol cheie în negocierile ce vor urma îl va avea noul preşedinte american Barack Obama. „Dacă America este atât de dispusă să soluţioneze această chestiune, atunci trebuie să îşi prezinte conceptele în acest sens. Iranul încă nu a primit încă nimic.”, a mai spus Laridjani, un apropiat al aiatolahului Khamenei.

Dincolo de lipsa de concepte americane invocată de oficialul iranian, grupul celor şase, adică America, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania – încearcă un amestec de sancţiuni şi stimulente economice cu efect persuasiv pentru a convinge Iranul să ofere informaţii substanţiale despre programul său atomic.

Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Javier Solana a salutat de asemenea poziţia Iranului, catalogând-o ca „foarte importantă”.

Mai puţin importanta si mai mult provocatoare au fost declaraţiile lui Laridjani cu privire la Holocaust. Aceasta a pus sub semnul întrebării uciderea evreilor în cel de-al doilea război mondial. Şefa consiliului central al evreilor din Germania, Charlotte Knobloch, s-a arătat indignată de spusele iranianului şi a catalogat abordarea acestuia ca „arogantă şi neruşinată”.