Vom îngheţa din nou la iarnă?

Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a efectuat o vizită la Kiev împreună cu omologul său polonez Radoslav Sikorski, care a sprijinit apelul Germaniei la adresa Ucrainei de a face toate eforturile pentru evitarea unei noi crize a gazelor naturale. „Ne aflăm aici pentru a încerca măcar să evităm o nouă criză de aprovizionare a Europei", a declarat Steinmeier la Kiev adăugând că este prematur să se exprime asupra şanselor de succes a initiaţivei germano-poloneze. "Suntem conştienţi că această situaţie necesită o implicare politică deosebită şi încercăm împreună cu partenerii ucraineni să înlăturăm obstacolele reprezentate de disensiunile dintre Preşedinţie şi executiv", a precizat Steinmeier.

Cei doi diplomaţi europeni au explicat oficialilor din Ucraina interesele presante ale comunităţii europene şi posibilele efecte negative asupra economiilor europene şi aşa slăbite de criza economică. Frank-Walter Steinmeier i-a cerut premierului Iulia Timosenko să coopereze cu preşedintele Iuscenko pentru găsirea unei soluţii în acest sens. Dar apelurile s-ar putea să fi fost adresate unor persoane care nu mai ştiu să asculte. Criza economica are efecte extrem de profunde în Ucraina, guvernul se confruntă cu o lipsă acută de fonduri. Singura soluţie pentru iarna europeană încalzită "pe ruseşte" ar fi un nou ajutor financiar internaţional pentru administraţia de la Kiev.

Falimentul iminent?

Banii din visteria Ucrainei s-ar putea termina mai repede decât şi-ar dori Uniunea Europeana – termenul vehiculat de economişti este începutul lunii iulie. Aceasta posibilitate îngrijoratoare nu este anulată nici macar de anunţul premierului rus Vladimir Putin, care a precizat că Rusia a achitat Ucrainei 2,2 miliarde dolari pentru transportul gazului rusesc către Europa. Suma acoperă taxele de tranzit pana la începutul lui 2010 şi reprezintă practic un credit acordat Ucrainei. Dar Putin a avertizat totodată că nu va face nicio concesie suplimentară Kievului şi că autorităţile ucrainene trebuie sa îşi achite la timp propria factura la gaze. Altfel, robinetele vor fi închise.

Gospodarul îşi face vara sanie...

De ce să ne facem însă griji pentru gazele din iarna 2009-2010 încă din vară? Din raţiuni ce ţin de tehnologia de transport, Ucraina trebuie să se asigure că rezervoarele sale sunt umplute la capacitate maximă înainte de sezonul rece, altfel aprovizionarea statelor europene este imposibilă. Asupra acestui aspect a atras atenţia iarăşi premierul rus, care, într-un gest ce seamănă mai degrabă cu o dezvinovăţire a priori, a propus UE sa creeze un fond special de ajutorare financiară pentru Ucraina cu scopul de a evita o nouă criză a gazelor. Banii europeni nu îşi vor găsi însă drumul către Ucraina, a anunţat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Singura solutie ar fi în consecinţă fondurile internaţionale. Dar acestea nu sunt deloc uşor de contractat. FMI a deschis deja o linie de credit pentru Ucraina în valoare totala de 16,4 miliarde dolari din care a virat o mare parte din bani. A treia tranşă (cca 3 miliarde EUR) este condiţionată de finanţarea deficitului bugetar, de creşterea preţului la gaze pentru consumatorii ucraineni precum şi de alte reforme, iar Kievul nu a îndeplinit încă aceste condiţii. Perspectivele pentru acel sfert din necesarul european de gaze naturale sunt cât se poate de sumbre. "Suntem îngrijoraţi de condiţiile impuse de FMI pentru continuarea acordului standby", a declarat într-o conferinţă de presă Radoslav Sikorski, ministrul polonez de externe. "Este nevoie de implicarea unor experţi internaţionali în procesul de verificare a contractelor de livrare de gaze, dar situaţia tensionată dintre Ucraina şi Rusia nu permite încă acest lucru".

Pregatiri pentru aterizarea forţată

În cazul unei noi crize a gazelor, Comisia Europeana ar primi drepturi de coordonare a resurselor europene. În situaţie de urgenţă, executivul european ar putea obliga statele membre sa direcţioneze stocuri de gaze naturale din rezerva strategică pentru asistarea unor state comunitare aflate în impas.

Dar această iniţiativă executivă este încă în stadiu de proiect. Ea va trebui înaintată Parlamentului European şi fiecărui stat membru pentru aprobare. Şansele de implementare sunt extrem de reduse. Rezistenţa din legislativul de la Strasbourg va fi mare, având în vedere cota populiştilor la recentele alegeri europene. Votul din parlamentele naţionale va fi de asemenea complicat. Ce parlamentar va vrea sa justifice în faţa alegătorilor o anumită cantitate de gaze naturale cedate unui alt stat într-o perioadă în care flacăra de la aragaz tremură timidă?

DPA/Claudia Ştefan
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu