Vorbe în vînt? Despre summitul sino-german

Luni, Merkel s-a întîlnit cu premierul chinez WenJaibao, care a promis să ia măsuri împotriva hackerilor chinezi. Aceştia au încercat recent să pătrundă în fişierele guvernamentale germane.

Premierul chinez a întîmpinat-o pe şefa executivului german cu toată pompa şi serviciul complet al onorurilor militare. Apoi cei doi s-au retras timp de o oră. La conferinţa de presă care a urmat consultărilor, premierul chinez s-a străduit vădit să contracareze impresia că relaţiile sino-germane s-au deteriorat după accesul Angelăi Merkel la cîrma Germaniei.

Predecesorul ei social-democrat, Gerhard Schroeder, căutase insistent să obţină contracte chinezeşti pentru industria germană şi tratase sistematicele încălcări chineze ale drepturilor omului cu net mai multă înţelegere şi îngăduinţă decît a făcut-o pînă în prezent şefa Uniunii Creştin-Democrate.

Semn că, totuşi, Germania continuă să acorde o importanţă deosebită relaţiilor cu Beijingul, cancelarul efectuează acum ce-a de-a doua vizită în capitala Chinei comuniste în intervalul scurt al celor doi ani decînd şi-a început mandatul.

Cu toate acestea, omologul chinez al lui Merkel, Wen Jiabao, a admis luni dimineaţă că relaţiile germano-chineze s-au modificat în acest răstimp. El a ţinut să afirme însă, totodată, că „relaţiile noastre s-au îmbunătăţit”.

Oficiosul englez al Chinei comuniste, China Daily nu s-a lăsat mai prejos. Spre deosebire de ziarele autohtone, care au ignorat-o pe Merkel, cotidianul în limba engleză nu s-a mulţumit să tipărească azi o relatare şi un comentariu consacrate ambele vizitei cancelarului, ci a publicat şi un supliment pe mai multe pagini despre bilanţul celor 35 de ani de raporturi mutuale.

Şi Merkel a elogiat bunele relaţii bilaterale, menţionînd frecventele luări de contact sino-germane la nivel înalt. Dar în cusul întîlnirii ei cu premierul chinez, cancelarul a ţinut să se refere la 3 subiecte de mare interes pentru germani. „În afară de evoluţia relaţiilor economice, am abordat în mod firesc şi chestiuni ale proprietăţii intelectuale, ale calităţii produselor (importate din China) precum şi ale protecţiei mediului”, a afirmat cancelarul. Drepturile omului nu s-au menţionat, în schimb, în cursul acestei conferinţe de presă.

In reacţie la masivele critici formulate la adresa spionajului industrial practicat de chinezi şi a agresiunilor informaţionale asupra computerelor guvernului berlinez, Wen Jiabao a promis să-i pună sub iurmărire pe hackerii chinezi.

In ce-o priveşte, Merkel şi-a exprimat clar opinia, reliefînd că, într-o lume to mai integrată „nu ne vom putea dezvolta constructiv şi raţional decît dacă respectăm cu toţii regulilele jocului”.

Şi în domeniul ecologic, conducerea de la Beijing şi-a semnalizat, cel puţin verbal, intenţia de a veni în întîmpinarea dorineţelor germane de consolidare a protecţiei mediului ambiant. Chinezii sunt conştienţi de riscurile asociate încălzirii climei globale, devreme ce inundaţiile din nordul şi din sudul ţării au pus în pericol recolta de toamnă. Pe de altă parte, în China se dezbate intens eventualitatea evacuării a 200.000 de oameni din provincia Ningxia, în care, nota bene, n-a mai plouat de 4 ani încheiaţi.

Dar Beijingul insistă asupra unei absconse formule a „responsabilităţii comune şi totodată diferite” pentru mediul ambiant. Ceea ce, în clar, înseamnă că oficialii chinezi atribuie statelor industrializate datoria de a a proteja mediul ambiant, în vreme ce imperiul de mijloc va continua să-şi vadă de treabă şi să acorde prioritate dezvoltării industriale proprii.

Fapt e, că situaţia ecologică a Chinei este de-a dreptul dezastruoasă. Ca atare, nu e cîtuşi de puţin clar dacă promisiunea lui Wen Jiabao, potrivit căruia China a înţeles problema şi va încerca să economisească resurse şi să evite greşelile ecologice comise în trecut constituie mai mult decît o simplă vorbă în vînt. Sau în pustiu.