Voronin reanimează „Memorandumul Kozak” pentru Transnistria

Suspiciunile au reapărut pe la mijlocul lunii octombrie când preşedintele Vladimir Voronin a lansat câteva iniţiative şocante menite, - spunea el, - să întărească încrederea dintre administraţiile de pe cele două maluri ale Nistrului. Între altele, liderul de la Chişinău propunea lichidarea armatelor Moldovei şi Transnistriei pe care le-a numit „inutile” dat fiind statutul de neutralitate proclamat prin Constituţie. Analiştii politici au reuşit, însă, să evidenţieze dedesubtul acestei iniţiative a liderului comunist pro-rus.

Potrivit lor, demilitarizarea întregului teritoriu al Republicii Moldova înseamnă decuplarea Republicii Moldova de la o potenţială integrare în structurile NATO, adică de la spaţiul euroatlantic. În plus, Republica Moldova ar rămâne fără nici o garanţie de securitate – o palmă de pământ rămasă la mâna nimănui sau la mâna oricui din punctul de vedere al securităţii, fără perspectivă şi cu un semnal clar transmis spaţiului euroatlantic că Republica Moldova nu se grăbeşte întracolo. Altfel spus, susţin analiştii politici, demilitarizare întregii Moldove nu ar fi altceva decât a doua victorie a Moscovei în războiul din 1992 de la Nistru, căci scopurile ei geopolitice, legate de îndepărtarea Moldovei de NATO, ar fi atinse.

De fapt, Rusia a urmărit acelaşi scop şi în 2003, atunci când i-a propus preşedintelui Voronin să semneze „Memorandumul Kozak” de aşa-zisă federalizare a Republicii Moldova, document respins atunci datorită acţiunilor masive de protest. Astfel, urmând logica evenimentelor, era cât se poate de clar că după iniţiativa de demilitarizare lansată de Vladimir Voronin trebuia să urmeze o acţiune şi mai îndrăzneaţă din partea Rusiei.

Şi aceasta nu a întârziat să apară. Ieri, adjunctul secretarului Consiliului Suprem de Securitate al Rusiei, Iurii Zubakov, s-a întâlnit la Chişinău cu Vladimir Voronin. Întrevederea urma să poarte un caracter confidenţial, dar despre ea au aflat jurnaliştii. În aceste condiţii, Preşedinţia de la Chişinău s-a văzut nevoită să confirme vizita emisarului rus, dar fără a oferi vreun detaliu despre conţinutul discuţiilor.

Deputatul Anatol Ţăranu, negociatorul principal din partea Chişinăului în problema transnistreană în perioada preşedinţiei lui Petru Lucinschi, consideră că Voronin şi Zubakov au discutat despre reanimarea „Memorandumului Kozak”.

„Zubakov provine din serviciile secrete ale Rusiei. El este reprezentantul elitei serviciilor secrete ale Rusiei, este un apropiat al lui Dmitrii Kozak... Eu cunosc capacităţile diplomaţiei ruse... Zubakov este reprezentantul acestei diplomaţii tentată să facă lucrurile sub covor”.

Analistul politic Oazu Nantoi consideră că ambianţa secretă în care a avut loc întrevederea Voronin-Zubakov trebuie să pună în gardă partenerii europeni şi occidentali ai Republicii Moldova.

„Tace şi Moscova, tace şi Chişinăul. Înseamnă că are loc un târg în spatele cetăţenilor Republicii Moldova şi această situaţie este absolut inacceptabilă, deoarece nici o soluţie nu poate fi viabilă dacă ea nu va ţine cont de societate. „Memorandumul Kozak” – acel document care urma să fie semnat la 25 noiembrie 2003 cu adevărat este un document care reflectă interesele Federaţiei Ruse. Interesele geopolitice ale Rusiei în problema Transnistriei, aşa cum ele sunt percepute la Kremlin, sunt incompatibile cu suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova. Este inutil să cauţi soluţia în dialog cu Federaţia Rusă. Ea acolo nu există!”.

Soluţia vine din partea deputatului independent Anatol Ţăranu care pledează pentru includerea României în procesul de negocieri în problema transnistreană cu un statut similar celui pe care îl are Federaţia Rusă şi Ucraina.

„Este nevoie de o conferinţă internaţională în problema Transnistriei. Este nevoie de angajarea factorilor externi în dialogul Chişinăului pe care îl are cu Moscova... Nu poţi mobiliza factorul extern atâta timp cât nu eşti capabil să înţelegi coerent ce doreşti să faci, cum doreşti să faci şi cine sunt aliaţii tăi adevăraţi?”