Wolfgang Schäuble, mediator în criza ucraineană

Wolfgang Schäuble a avut numeroase întrevederi la Washington, participând la sesiunea de primăvară a Fondului Monetar Internaţional, la reuniunea miniştrilor de Finanţe ai G7 (fără Rusia), la cea, într-un cadru mai larg, G20 (de astă dată cu Rusia), precum şi la întâlniri bilaterale cu omologii săi din Canada, Elveţia, Brazilia, Ucraina şi Rusia. Un rol importnat l-au jucat mai ales aceste ultime două întrevederi.

Aceasta pentru că miniştrii de Finanţe au conferit de data acesta nu doar asupra perspectivelor economiei mondiale, a problemelor cu care se confruntă ţările marcate de criză sau asupra necesităţii reformării FMI, ci au dezbătut şi evoluţiile din Ucraina, după anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova, demers pe care Occidentul îl califică drept încălcare a dreptului internaţional.

Va escalada situaţia în continuare, mai ales în estul Ucrainei? Dacă se va petrece acest lcuru, statele occidentale intenţionează să adopte sancţiuni economice dure la adresa Rusiei, sancţiuni care ar afecta însă şi vestul, inclusiv Germania. Ministrul federal de Finanţe nu vrea să se ajungă într-o astfel de situaţie şi intenţionează să valorifice bunele contacte pe care le are cu guvernul de la Moscova pentru a media în actualul conflict.

Schäuble nu se teme de deflaţie

Ministrul Finanţelor e vădit bine dispus când vine vorba de Germania. Chiar la începutul săptămânii trecute, Republica Federală a fost lăudată de şefa FMI, Christine Lagarde pentru evoluţiile sale economice pozitive. Anul viitor se aşteaptă ca Germania să nu mai acumuleze noi datorii la bugetul de stat. Grecia a reuşit pentru prima dată de la declanşarea crizei euro să pună din nou în vânzare obligaţiuni de stat. Un semnal bun pentru zona euro, a dat de înţeles Schäuble la Washington, adăugând: "Criza euro n-a fost încă depăşită, dar ne aflăm pe un drum foarte bun. Nimeni n-ar fi crezut asta cu doi ani în urmă".

FMI vede lcururile puţin altfel, atrăgând atenţia asupra pericolului ca actuala creştere salbă a preţurilor în zona euro să determine o deflaţie cu consecinţe negative pentru investiţii şi creşterea economică. Guvernul de la Berlin a explicat în context că preţurile mici la energie şi salariile scăzute din statele sudice ale continentului reprezintă cauza pentru această evoluţie. Schäuble nu se teme de deflaţie. La fel nici preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, care a susţinut alături de ministrul german de Finanţe o conferinţă de presă în capitala SUA.

Apel la Rusia şi SUA

La Washington, Wolfgang Schäuble a ales calea diplomaţiei, fără a face referiri la avertismentele Moscovei, resimţite ca atare de Kiev şi statele occidentale cu privire la livrările de gaz rusesc.

Vineri, în cadrul discursului rostit la Council on foreign relations, situat în apropierea sediului FMI, ministrul german a lansat un apel Statelor Unite de a revigora parteneriatul transatlantic. Dialogul ar trebui purtat la acelaşi nivel, în spirit amical, de cooperare. Globalizarea nu permite demersuri unilaterale, ale unui stat cu alură de superputere, referindu-se, de astă dată, la Rusia.

Unilateralismul nu mai corespunde spritului vremii, problemele globale tebuie soluţionate global, a mai dat de înţeles oaspetele german, abordând şi problema spionajului american: "E ridicol ca NSA, (Agenţia Naţională de Securitate a SUA) să creadă că are dreptul să spioneze oamenii la scară largă". Schäuble a apelat la SUA să nu piardă din vedere drepturile şi libertăţile cetăţenilor în era internetului.

În declaraţia finală a G20, criza ucraineană nu e menţionată decât succint. Se precizează astfel că se va urmări evoluţia economică a Ucrainei. Rusia nu este amintită cu niciun cuvânt. Fondul Monetar Internaţional e dispusă să pună la dispoziţie, condiţionat însă, până la 18 miliarde de dolari. Kievul va trebui, în schimb, să ridice preţul la gaz pentru consumatori, pentru a putea plăti facturile, să combată corupţia, să creeze un climat favorabil investiţiilor şi să reducă din datoriile statului. În acest demers este angrenată de fapt şi Rusia, ca membru al FMI.

În ce priveşte reformarea Fondului Monetar Internaţional, la acest capitol nu s-au făcut deloc progrese. Tentativele de până acum au eşaut, fiind respinse de Congresul SUA. În declaraţia finală a G20 se deplânge poziţia americană în această chestiune.