Ziare.com: Cu ce e paralel statul paralel?

 

Le manuiesc politicieni care ocupa - sau au ocupat recent - inalte demnitati publice. Urmariti pentru acte de coruptie sau deja condamnati pentru asemenea fapte, ei sustin ca ar fi discreditati si discriminati de catre o retea alcatuita din alti oameni politici, din procurori, judecatori, jurnalisti (!) si ofiteri de informatii.

Pentru un observator neutru, spectacolul e uluitor. Agentii statului acuza statul ca s-a dedublat si i-a transformat in victime, chiar atunci cand respectivii exercitau puterea. Doctrinarii acestei filosofii stranii ne invita sa vedem ce face statul pe care ei il incarneaza. Cu alte cuvinte, sa cautam raspuns la intrebarea: cu ce e, de fapt, paralel statul paralel?

Descoperim, de pilda, ca mai multi parlamentari pesedisti s-au dus in fata sediului DNA, ca sa-l sustina pe L. Dragnea, chemat pentru a i se comunica acuzarea intr-un nou dosar de frauda. Ei aplaudau o persoana care afirma ca e victima a unei puteri nevazute, desi dispune, in vazul tuturor, de o putere concreta aproape nemasurata. Dupa cateva zile, partidul care controleaza cam toate parghiile de decizie din stat hotara sa organizeze mitinguri impotriva "statului paralel". Ca sa-si apere - chipurile! - nu seful, ci tara...

Sa vedem ce face si guvernul. Iau doar trei exemple recente. Ministrul Educatiei a propus sa organizeze sesiuni suplimentare de BAC, pentru a forta profesorii sa treaca toate loazele. Colegul lui de la Agricultura a explicat profunzimile naturii: de ce merge oaia cu capul in jos si cum transforma vaca furajul in lapte. Ministrul Justitiei a pledat la CCR o cauza introdusa de seful Senatului, pentru a acoperi matrapazlacuri facute de seful Camerei.

Daca ne intoarcem privirea spre presedinte, observam ca el e printre putinii politicieni care neaga existenta unui stat paralel. Iohannis iese, insa, tot mai rar din birou. Din cand in cand, semneaza cate un comunicat de presa. Are prioritati bizare. A gasit, de pilda, timp sa mearga la lansarea unui club de golf, dar nu si pentru a onora memoria revoltei muncitorilor brasoveni din 1987. Ar fi putut folosi prilejul ca sa arate ca, la fel ca-n ultimii ani ai comunismului, demnitarii de azi sunt preocupati exclusiv de putere, nu de societate. Altfel zis, ca avem un stat, nu mai multe, dar ca acesta e paralel cu interesul cetatenilor.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti (din 1992) si deputat european (din 2009).

Aici cititi articolul pe Ziare.com