Un filmuleţ cu consecinţe grave

Situaţia politică din Austria s-a schimbat radical într-un singur weekend. Cancelarul Sebastian Kurz (ÖVP) a pus capăt alianţei cu formaţiunea populistă de dreapta Partidul Libertăţii (FPÖ), alături de care guverna de la sfârşitul anului 2017 încoace. În septembrie vor avea loc alegeri anticipate.  

Aceasta este consecinţa unei bombe politice lansate sub forma unei înregistrări video, difuzată online cu câteva zile în urmă de către publicaţiile „Süddeutsche Zeitung" şi „Der Spiegel". În iulie 2017, într-o vilă din Ibiza, şeful formaţiunii FPÖ, devenit ulterior vice-cancelar, Heinz-Christian Strache, şi viceprimarul Vienei la acea vreme, mai târziu şef al grupului parlamentar, Johann Gudenus (FPÖ), au fost filmaţi cu camera ascunsă. Încă nu se ştie cine le-a întins cursa.

Cei doi politicieni au discutat cu pretinsa nepoată a unui oligarh rus despre posibile investiţii de milioane de euro în Austria, despre donaţii mascate pentru partid, despre achiziţionarea celui mai mare cotidian austriac, dar şi despre felul în care FPÖ se va revanşa faţă de rusoaica, posesoare a unui paşaport leton, oferindu-i contracte publice.  

Întâlnirea a durat timp de câteva ore şi a fost stropită din abundenţă cu vodcă şi băuturi energizante. Discuţia înregistrată pe ascuns scoate la iveală doi politicieni aroganţi şi corupţi dispuşi să faciliteze orice, inclusiv să comită ilegalităţi, în schimbul donaţiilor promise de ruşi. Trei luni mai târziu, în Austria au avut loc alegerile parlamentare. Partidul Popular Austriac (ÖVP), cea mai mare forţă politică a ţării, a format o coaliţie cu Partidul Libertăţii (FPÖ). În urma recentului scandal, Strache şi Gudenus s-au retras din toate funcţiile politice.   

Cancelarul Sebastian Kurz (32 de ani) le-a promis austriecilor reformarea statului. Unul dintre proiectele sale de prestigiu a fost fuziunea celor 21 de instituţii de protecţie socială în doar cinci organizaţii de stat. În urmă cu aproximativ trei săptămâni a fost prezentată viitoarea reformă fiscală menită să reducă impozitul pe venit în două etape, începând din 2020.

FPÖ şi-a instalat oamenii în posturi înalte, între altele, în ministerele de Externe, Interne, Apărare, Infrastructură şi Protecţie Socială. Ministrul de Interne, Herbert Kickl, a fost criticat de către opoziţie şi presă la începutul anului 2018 când a ordonat o razie la sediul serviciului secret, Biroul pentru Apărarea Constituţiei şi Combaterea Terorismului (BVT). Şeful organizaţiei a fost destituit.

Kickl a înăsprit regulile pentru solicitanţii de azil cărora le-a redus drastic ajutoarele sociale. Iar acordarea sprijinului bănesc a fost condiţionată de învăţarea limbii germane. El a redenumit centrele pentru preluarea refugiaţilor în "centre de plecare", lucru pe care până şi cardinalul Vienei, Christoph Schönborn, l-a calificat drept "insuportabil".

După preluarea rolului său în stat, FPÖ a început să devină o problemă. Au apărut discuţii pe marginea interpretării istoriei sau legat de aşa-numitele „Burschenschaften" (corporaţii studenţeşti pangermaniste). Cărţi de cântece cu texte naziste înfiorătoare au fost promovate. Într-o poezie, viceprimarul FPÖ din Braunau, locul de naştere al lui Adolf Hitler, i-a comparat pe imigranţi cu nişte şobolani. Astfel au ieşit la lumină legăturile între FPÖ şi extremiştii de dreapta ai Mişcării Identitariene din Austria. Gruparea primise donaţii de la tânărul care a comis atentatele din Christchurch (Noua Zeelandă). 

La alegerile europarlamentare, FPÖ propune un curs anti-european şi îşi declară disponibilitatea de a se alătura unui potenţial viitor grup parlamentar împreună cu populiştii lui Matteo Salvini (Italia), Marine Le Pen (Franţa), Geert Wilders (Olanda) şi ai altor formaţiuni de dreapta. În orice caz, pentru alianţa de dreapta înregistrarea video "Ibiza" este o povară. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, anticipează o victorie în alegeri asemănătoare celei din 2002, când predecesorul său, Wolfgang Schüssel, a profitat din plin de autodistrugerea FPÖ, provocată de către şeful formaţiunii la vremea aceea, Jörg Haider. 

De data aceasta, însă, Austria se confruntă mai întâi cu o veritabilă criză de stat. Întrucât, până la alegeri, componenţa guvernului interimar rămâne deschisă, miniştrii FPÖ s-au retras deja, din solidaritate cu ministrul de Interne, Herbert Kickl. Cancelarul Kurz a anunţat că posturile vacante vor fi ocupate de experţi, în special de oficiali de rang înalt. Totuşi, a devenit evident faptul că actualul guvern nu va mai avea majoritatea în Parlament şi nu va supravieţui preconizatului vot de încredere în legislativ. După aceea preşedintele ţării va putea însărcina alţi lideri de partid cu formarea unui guvern interimar.    

Social-democraţii (SPÖ) caută să se răzbune pe conservatorii din ÖVP pentru că fuseseră forţaţi de către aceştia să ajungă în opoziţie, unde sub noul lider al partidului, Pamela Rendi-Wagner, n-au reuşit să îşi întărească poziţia. Ecologiştii care, după scindarea formaţiunii, au ieşit din Parlament în 2017, speră să revină. Sigură este deocamdată doar o consecinţă a recentului scandal: balanţa politică internă din Austria s-a dezechilibrat complet după apariţia înregistrării video din Ibiza.