Pachet de 750 de miliarde de euro pentru statele europene aflate la ananghie

După consultări care au durat mai multe ore, miniştrii de finanţe ai celor 27 de state membre au convenit, la Bruxelles, să acorde suma de 500 de miliarde de euro ţărilor aflate la ananghie. La rândul său, FMI-ul va furniza şi el 250 de miliarde de euro cu acelaşi scop.

Discuţiile dintre finanţiştii şefi ai ţărilor UE au durat mai bine de 12 ore. Apoi, cu puţin timp înainte de deschiderea bursei din Tokio, responsabilii europeni au făcut cunoscut rezultatul consultărilor. Marele absent al reuniunii de la Bruxelles a fost ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, spitalizat din cauza intoleranţei la un medicament. Berlinul a fost însă reprezentat la negocieri de ministrul de Interne din cabinetul de la Berlin, Thomas de Maiziere. Acesta a anunţat că măsurile luate la Bruxelles vor asigura de acum înainte stabilitatea monedei europene.

Credite grele

Greutatea financiară a măsurilor pomenite de oficialul german este gigantică. Nu mai puţin de 500 de miliarde de euro intenţionează UE să acorde ţărilor din grupul euro care au ajuns la fundul sacului. În acest sens au fost create două instrumente ajutătoare. Comisia Europeană ar urma să ia credite în valoare de până la 60 de miliarde şi să redirecţioneze apoi aceşti bani statelor care au nevoie de ei. Acest mecanism funcţionează deja în cazul statelor foarte îndatorate din estul Europei.

"Statele din zona euro vor avea acces la împrumuturi garantate de către Comisia Europeană de pînă la 440 de miliarde de euro. La asta se vor adăuga finanţări de urgenţă de pînă la 60 de miliarde de euro. Toate aceste măsuri vor fi aplicate prin intermediul unei societăţi special create în acest scop", a anunţat ministrul german de Interne.

Detaliile juridice privitoare la crearea acestei societăţi cu scop unic urmează să fie clarificate în perioada următoare. Fapt este că aceasta va avea undă verde pentru contractarea de credite în valoare de 60 de miliarde de euro, garantate de statele membre. Nici FMI-ul nu va sta cu mâinile în sân, ci va participa la aceste acţiuni cu 250 de miliarde de euro.

FMI-ul, rol central

Tot cu participarea FMI-ului se vor stabili pe viitor şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească statele membre care solicită creditare. De asemenea, Banca Centrală Europeană va dobândi o autoritate sporită. De altfel, Banca Centrală s-a grăbit să anunţe că va interveni pe piaţa financiară pentru a susţine statele membre care dau semne de slăbiciune. Acest lucru s-ar putea face, de pildă, prin cumpărarea de obligaţiuni de stat, lucru de neimaginat până acum. Toate aceste măsuri sunt necesare, dacă vrem să garantăm siguranţa monedei euro, a subliniat Comisarul European pentru Economie, finlandezul Olli Rehn.

"Eforturile financiare depuse de statele membre, precum şi susţinerea monedei euro de către Comisia Europeană, demonstrează că apărăm moneda europeană cu toate mijloacele", a declarat Rehn.

Mecanismul de ajutorare creat de UE nu displace Germaniei, a spus ministrul de Interne german. Cabinetul de la Berlin nu a dorit crearea unui nou instrument comun european pentru care Uniunea Europeană să fie făcută responsabilă în ansamblul ei. Prin faptul că fiecare ţară garantează individual pentru credite, nu a fost nevoie de apariţia unui astfel de mecanism. În plus, creditele vor fi contractate doar în caz de urgenţă.

Autor: Wolfgang Landmesser / Vlad Drăghicescu

Redactor: Ovidiu Suciu