Şah la diplomaţia românească

Fum negru

Surprinzătorul anunţ al retragerii din proiectul construirii reactoarelor de la Cernavodă a trei companii franceză, germană şi spaniolă, ar trebui să le reamintească autorităţilor de la Bucureşti, absorbite de dorinţa creşterii aripilor Schengen, că au încă mare nevoie de picioarele economiei. Lucrurile nu stau bine, nemţii de la RWE retrăgându-se anterior şi din proiectul unui parc eolian.

Responsabilii Ministerului Economiei se fac că plouă şi nu înţeleg motivele retragerilor, deşi ele au fost limpede comunicate, în mai multe rânduri. Nemţii de la RWE au acuzat fără echivoc birocraţia excesivă, în timp ce comunicatul celor trei retraşi de la Cernavodă arată cu degetul către “incertitudinile economice şi de piaţă”.

În plus, vineri, consilierul comercial al Ambasadei Austriei la Bucureşti afirma că “Problemele cheie cu care se confruntă investitorii sunt birocraţia, lipsa de transparenţă şi aplicarea dificilă a drepturilor prevăzute de lege.”

“Şoc” este cuvântul folosit de demnitarul austriac, atunci când se referă la mediul fiscal românesc din ultimul an. Iată cum, într-o singură săptămână, fum negru pentru România se ridică dinspre Franţa, Germania, Finlanda şi Austria.

Opţiunile României

Deşi în discursul său de joi, de la întâlnirea cu şefii misiunilor diplomatice în România, preşedintele Traian Băsescu a vorbit repetat despre credibilitatea Uniunii Europene şi despre principiul respectării normelor dreptului internaţional, acolo jos, la firul negocierilor, se pare că se aplică, ne place - nu ne place, o grilă realpolitik.

O dovedesc chiar întâlnirile dintre miniştrii de finanţe ai zonei Euro, cea de săptămâna trecută fiind o demonstraţie a faptului că principiile au început să urmeze banii, nu invers.

Avem instrumente pentru a recâştiga graţiile pierdute? Din punct de vedere economic, şansele sunt mici, şeful FMI la Bucureşti, Jefrey Franks, recunoscând, într-un interviu pentru Ziarul Financiar, că marea dezamăgire la finalul acordului cu România este “absenţa creşterii economice”.

Nici în ceea ce priveşte capacitatea României de a-şi folosi alianţe create şi deja întărite nu există prea multe opţiuni. În Europa există tot felul de alianţe permanente: ţările Benelux, grupul de la Vişegrad, Balticii, Nordicii. Dar România e mai curând izolată, nici chiar în problema Schengen, unde au o poziţie similară, atitudinile Sofiei şi Bucureştiului nefiind armonizate.

Şah

Deocamdată, strategia României se îndreaptă spre o radicalizare a discursului. Tonul a fost dat deja, Ministerul de Externe de la Bucureşti afirmând că “nu există nicio bază reală” pentru afirmaţiile lui Laurent Wauquiez.

Dar dacă o astfel de strategie se potriveşte declaraţiilor hazardate ale ministrului francez, nu acelaşi lucru se poate spune despre abordarea germană.

”Există carenţe şi critici vizavi de sistemul judiciar şi de corupţia din România şi Bulgaria. Este important să legăm aspectele tehnice de chestiunile politice”, spunea, tot joi, ministrul german de interne, Thomas de Maizière, dând şah diplomaţilor bucureşteni.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ovidiu Suciu