1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Înşelaţi şi şarlatani din Balcani

3 februarie 2018

Zeci de mii de oameni din Balcanii de Vest lucrează la negru în Germania, asumându-şi conştient riscurile. În context, industria "intermediarilor" înfloreşte.

https://p.dw.com/p/2s4Ir
Imagine: picture-alliance/dpa/C. Seidel

Oferta pe care a primit-o Dino Mehic a sunat ca un vis frumos pentru un muncitor din Balcani. Tot ce mai trebuia să facă era transfere 200 de euro pentru cazare și să vină la Spiegelau, în Bavaria, pe cheltuiala proprie. Acolo, i s-a promis, va primi o viză de lucru și un loc de muncă în sectorul IT. Tânărul din Bosnia, șomer, a pornit imediat spre Germania.

Totul a arătat brusc diferit la Spiegelau, unde a trebuit să trăiască într-o casă de ţară, dărăpănată şi supra-aglomerată, împreună cu alţi cincizeci de oameni din Bosnia, Serbia și Croația. Locul de dormit costa, brusc, 500 de euro pe lună. Slujba promisă și viza nu au venit niciodată. Dino s-a temut că va ajunge pe un șantier de construcții ca muncitor la negru. Când "mediatorul" i-a cerut pașaportul, tânărul bosniac a întors spatele Bavariei și s-a întors în Bosnia.

Urmele duc către Balcani

Pe Dino Mehic îl cheamă altfel. La fel ca mulți alți muncitori din Balcanii de Vest, el a acceptat să discute cu DW numai dacă numele său real nu este publicat. Acești oameni nu sunt doar umiliți pentru că au căzut în plasa trucurilor ieftine ale hoţilor și au rămas fără salarii. Ei au încălcat şi legea, motiv pentru care ar fi putut ateriza în închisorile din Germania sau, în cel mai fericit caz, să se aleagă cu o interdicție de intrare în ţară. Mulți se tem, de asemenea, de rețelele de intermediari: se spune că sunt bine organizate și periculoase.

Schwarzarbeit Ein-Euro-Job
Imagine: picture-alliance/ZB

Că această teamă nu este nefondată, s-a confirmat marți. În urma unei razii majore, în landul Renania de Nord-Westfalia, au fost arestate opt persoane despre care se spune că au emis facturi fictive pentru sute de companii de construcții din Germania. Prin spălarea banilor, aceste companii au avut apoi fonduri pentru angajarea lucrătorilor ilegali. Fiscul german ar fi fost astfel păgubit cu cel puțin 35 de milioane de euro. Printre arestați se numără trei sârbi și un bosniac. Anchetatorii au confiscat arme, inclusiv două arcuri automate, precum și numerar și mai multe vehicule.

Urmele crimei organizate cu muncă la negru conduc din nou și din nou în Europa de Sud-Est şi în special în Balcanii de Vest. Autorităţilor vamale germane, responsabile de lupta împotriva muncii ilegale nu le plac statisticile. "Welt am Sonntag" a citat însă în august anul trecut dintr-un raport confidențial al acestei instituţii, în care se relevă că numai în prima jumătate a anului 2017 au fost inițiate 65 755 de proceduri judiciare împotriva muncii la negru.

Potrivit raportului, în Germania se lucrează ilegal mai ales în construcţii şi gastronomie. Printre cele zece țări din care vin majoritatea imigranților ilegali se numără cinci state aspirante la UE: Serbia, Bosnia-Herțegovina, Macedonia, Kosovo și Albania.

Ameninţările cu judecata

Darko Sekulic (26) din orașul sârb Valievo ar putea povesti multe lucruri despre acest fenomen. Intermediat de firma slovenă "Sluger", el a lucrat ca zugrav în Austria și Germania - fără acte. „Patru paturi într-un container şi 50 de euro pe săptămână pentru alimente, bani care nu ajungeau nici pe departe. Am semnat ceva, dar cine știe ce...“.

Când Darko a povestit experiența sa pe Facebook, alte persoane din țară, la rândul lor înșelate de aceeași companie, au relatat poveşti similare. Şarlatanii au amenințat cu violenţe, spune Darko, care s-a adresat polițiilor sârbe și slovene. "Sunt martori care știu totul", a spus el pentru DW.

Cazul se află pe masa lui Goran Zrnic. Președintele „Delavska svetovalnica“, o organizație din Slovenia care se ocupă cu drepturile lucrătorilor, spune că naivitatea oamenilor disperaţi din Balcani este incredibil de mare. „Sunt oameni care au fost înșelați în mod repetat și au cerut ajutorul nostru. Acești angajaţi ar fi bine să înțeleagă în cele din urmă că trebuie să fie bine informați. Este spre binele lor şi al familiilor lor“, a spus Zrnic pentru DW.

Razie împotriva muncii la negru
Razie împotriva muncii la negru Imagine: picture alliance/dpa

În ciuda încercărilor repetate, responsabilii de la "Sluger" nu au dorit să facă nicio declaraţie. Altfel a reacţionat în schimb agenția "Fortuna Personal“, descrisă de mai mulți lucrători, între care Dino Mehic, drept o „mașină de înșelat“. Această agenție, activă în toate țările din Balcanii de Vest, pretinde că este în contact cu "mii de angajatori". Trebuie doar să laşi un CV-ul și detaliile de contact și un loc de muncă în străinătate este aproape sigur.

"Fortuna Personal organizează transportul, asigură cursuri de limbi străine și se ocupă de documentele necesare", scrie Sanja Kovac, care face reclamă pe rețelele sociale aceastei companii. Femeia se pare că ar locui la Berlin. Cu toate acestea, ea este menționată de mai mulți angajaţi, care spun că îşi înşală clienţii. "Sunt zvonuri nefondate, răspândite de concurenţă", răspunde Kovac, via Facebook, la cererea DW. "Vă avertizez, vă vom da în judecată dacă menționați numele companiei noastre", a mai scris ea.

"Capitalism sălbatic"

Compania oferă, de asemenea, o platformă de contact şi pentru lucrătorii din Serbia, deși nu se află pe lista agenţilor care au licenţă pentru intermedierea forţei de muncă în străinătate. Pe lista verificată de Ministerul Muncii din Serbia există 105 agenții de muncă. "Cetățenii își găsesc de multe ori muncă în străinătate pe cont propriu, situaţie în care apare un risc ridicat ca ei să nu fie protejaţi", a transmis ministerul pentru DW.

Agenţii vamali germani luptă împotriva muncii la negru în sine, însă victimele, înşelate şi neplătite, nu au niciun ajutor. "Dacă cineva nu își primește salariul, situaţie pe care o consider teribilă, trebuie să dea în judecată angajatorul. Noi nu putem face nimic", spune Klaus Salzsieder, purtătorul de cuvânt al departamentului de combatere a muncii nedeclarate din cadrul Vămilor. Chiar dacă muncitorul este deja expulzat pentru că nu posedă acte legale, el se poate adresa justiţiei germane.

 

Autori: Nemanja Rujevic, Sanja Kljajic, Ajdin Kamber / vd