Înzidire, marginalizare

Iar europenii nu reuşesc să-şi înlăture dilemele şi să se înţeleagă asupra unei politici externe coerente faţă de opoziţia siriană, fapt deplâns de Stuttgarter Zeitung, care crede că „Europa s-a rătăcit din nou, diplomatic, într-o fundătură”. Dar Westfälische Nachrichten, Nürnberger Zeitung şi majoritatea comentatorilor germani recuză poziţia anglo-franceză, care solicită înarmarea forţelor de rezistenţă luptând împotriva dictaturii de la Damasc.

Altă temă recurentă e situaţia romilor. De la exodul lor spre Germania, soarta romilor emigraţi între altele din România a devenit subiect frecvent al ziarelor germane. Süddeutsche Zeitung reia azi pe larg plângerile formulate de reprezentaţi ai romilor, nemulţumiţi că soarta minorităţii nu s-a ameliorat.

„Înzidire, marginalizare” se intitulează articolul publicat pe această temă de cotidianul bavarez, care o citează pe Livia Jaroka, din Ungaria, singurul deputat rom din Parlamentul European. Potrivit raportului ei, care-l precede pe cel al Comisiei Europene, Uniunea Europeană a promis mult, dar n-a ţinut mai nimic din ce-a făgăduit în materie de integrare a romilor.

Din pricina guvernelor statelor membre, situaţia lor nu s-ar fi îmbunătăţit decât nesemnificativ, în ciuda fondurilor apreciabile puse la dispoziţie pentru romi. 

La rândul său, biroul de informare european al romilor, citat de ziarul din München, afirmă că de vină pentru situaţia deplorabilă a minorităţii e „lipsa de voinţă politică” a guvernanţilor din ţările în care trăiesc romii, aflată în răspăr faţă de hotărârile-cadru adoptate în cadrul UE în vederea integrării romilor.

În context, ziarul scoate în evidenţă discrepanţa dintre angajamente şi înfăptuiri, trimiţând la primarul din Baia Mare, care a înconjurat în iunie trecut aşezarea romilor cu un zid, precum şi la insuficienta absorbţie, de către guvernul de la Bucureşti, a fondurilor europene destinate romilor. Aceasta deşi romii alcătuiesc „totuşi zece la sută din populaţia României”, mai scrie acelaşi ziar.

Or, din 2010 încoace, li s-au pus la dispoziţie ţărilor membre, pentru integrarea romilor, aproape 27 de miliarde de euro. Iar banii nefolosiţi se duc pe apa sâmbetei. În răstimp, „Comisia Europeană se plânge că nu poate exercita presiuni suplimentare asupra statelor membre, fiindcă guvernele nu-i oferă suficiente informaţii despre starea romilor”.

Prestigiosul ziar german mai evocă între altele premiile de 70 de euro oferite de extremişti de dreapta din România femeilor rome în schimbul sterilizării lor;  ori insultarea romilor ca „animale”, care n-ar avea „dreptul să existe”, de către extremistul ungur Zolt Bayer, membru fondator al partidului guvernamental maghiar Fidesz.

În fine, aflăm, „în contextul creşterii rasismului şi în Germania”, despre revendicarea adresată de Comisarul European pentru Justiţie, Reding, ministrului federal de interne, Friedrich. Lui i s-a solicitat să furnizeze „dovezi statistice” privind situaţia grea creată, potrivit unor relatări, oraşelor germane de aşa-numita „imigraţie a sărăciei”, compusă din refugiaţi care profită de pe urma serviciilor sociale germane. Comisia Europeană consideră că dezbaterile pe această temă ar fi net prea impresioniste şi prea puţin precise. 

Finalul articolului atinge însă şi chestiunea unora din  neajunsurile din interiorul comunităţilor neintegrate. Stephan Müller, expert de la Centrul European pentru Drepturile Romilor, a admis textual că „romii încearcă să prezerve structuri care nu par a fi din acest secol”, bunăoară scoaterea foarte timpurie a fetelor din şcoli. Ceea ce, însă, potrivit lui, n-ar însemna automat că romii înşişi ar refuza să se integreze.