A doua zi a summitului UE de la Bruxelles

Preşedinţia irlandeză a UE a prezentat participanţilor la summit deja în seara zilei de miercuri o propunere de compromis referitoare la textul constituţiei. De la bun început şefii de stat şi de guvern europeni s-au arătat în marea lor majoritate destul de optimişti cu privire la ajungerea la o înţelegere asupra acestui subiect la finele reuniunii de la Bruxelles. Şeful diplomaţiei germane, Joschka Fischera: ”Impresia mea e că ne aflăm pe drumul cel bun, spre deosebire de summitul din decembrie când ne-am întâlnit tot în aceste încăperi, din păcate fără succes”.

Preşeditnele în exerciţiu al Consilului UE, Bertie Ahern, s-a pronuţat ceva mai prudent: ”Nu sunt exagerat de optimist, există încă o serie de probleme dificile, pe care trebuie să le soluţionăm”.

Unul din punctele extrem de controversate ale proictului de constituţie e pactul monetar de stabilitate. Câteva state, în frunte cu Germania ar dori modificarea prevederii care permite Comsiei Europene să decidă în probleme legate de respectarea pactului de stabiltiate. Irlanda a acceptat propunerea acestor ţări, prin care miniştrii de finanţe să poată modifica pe mai departe deciziile comisiei, bineînţeles întrunind majoritatea necesară.

A doua chestiune dificilă este sistemul de vot în cadrul Consiliului de Miniştri. Aici s-a propus o modificare a proiectului de constituţie, realizat de Convenţia condusă de Valery Giscard d’Estaing. Ca urmare, deciziile ar putea fi adoptate dacă se bucură de sprijinul a cel puţin 55 % din statele membre, cu alte cuvinte a 65 de procente din totalul populaţiei din spaţiul comunitar. Pe această cale şi ţările mai mici ar putea bloca o decizie în consiliu. Controversată rămâne şi chstiunea ancorării în textul contituţiei a apartenenţei religioase, aşa cum o doresc, Polonia, Spania şi Portugalia.

Dacă în ce priveşte viitoarea constituţie europeană, şefii de stat şi de guvern ai UE par a fi de astă dată mai dornici să ajungă la un compromis, cea de-a doua temă centrală a summitului de la Bruxelles se dovedeşte cu mult mai dificilă: găsirea unui succesor al şefului Comisiei Europene, Romano Prodi, mandatul acestuia expirând în octombrie. Cel care s-ar bucura probabil de un mare sprijin atât în consiliu cât şi în parlament ar fi premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, doar că el refuză deocamdată preluarea acestei funcţii.

Germania şi Franţa ar dori ca viitorul şef al Comisiei Europene să devină liberalul belgian Guy Verhofstad, în timp ce Marea Britanie îl propune ca succesor al lui Prodi pe actualul comsiar european pentru poltica externă, britanicul Chris Patten. Partidele conservatoare au anunţat azi dimineaţă că acceptă propunerea. Cine se opune clar unei atari propuneri e Franţa cu argumentul că Marea Britanie nu a aderat nici la zona monetară Euro şi nici nu face parte din spaţiul Schengen.