Acorduri fragile

Avem sau nu avem o încetare durabilă a focului în Orientul Apropiat? Aceasta este întrebarea pe care o lansează astăzi mai toate cotidianele germane şi internaţionale. Salutând deznodământul, fie el şi fragil, al conflictului din Fâşia Gaza, „Neue Zürcher Zeitung“ crede, totuşi, că acordul de încetare a focului, la care au consimţit Hamas-ul şi statul israelian, este unul foarte precar.

Pe prima pagină a importantului cotidian elveţian este menţionat şi faptul că primii care au declarat că vor înceta focul au fost israelienii, sâmbătă. În reacţie la această declaraţie, Hamas-ul a mai găsit însă de cuviinţă să mai tragă o rachetă în direcţia Israelului. Abia duminică după-amiază, reprezentanţii Hamas au decis să înceteze la rândul lor focul, oferindu-i Israelului o săptămână timp să-şi retragă trupele din regiune.

Care este însă bilanţul celor 22 de zile în care Israelul a atacat neîncetat ţinte din Fâşia Gaza? Sunt miile de morţi cel puţin o garanţie a unei păci durabile? În vreme ce ziarul german „Die Welt” pune la îndoială consistenţa acordului de pace, semnalând întârzierea cu care vor fi demarate negocierile dintre părţile implicate în conflict, jurnaliştii de la „Neue Zürcher Zeitung” sunt de părere că slăbirea Hamas-ului nu reprezintă nicidecum o garanţie durabilă a faptului că gruparea nu se poate reface. În articolul intitulat „Hamas-ul, slăbit, însă nu şi învins”, ziariştii cotidianului elveţian spun că „fără susţinerea negociatorilor de pace, violenţele pot izbucni din nou, în orice moment.

Cu precădere noul preşedinte american, Barack Obama, trebuie să treacă la treabă şi să-şi ţină promisiunile privitoare la modul mai inteligent de până acum de a aborda chestiunile arzătoare din Orientul Apropiat. Cotidianul parizian „Liberation” crede de asemenea că presiunea militară a Israelului, care a curmat multe vieţi în rândul populaţiei civile, va duce la o şi mai profundă apropiere a palestinienilor de Hamas. Fără implicarea serioasă a Occidentului şi a lumii arabe, pacea durabilă este greu de obţinut, crede „Liberation”.

În aşteptarea negocierilor de pace în Orientul Apropiat, marile gazete europene se concentrează desigur şi asupra instalării oficiale a lui Barack Obama la Casa Albă.

Cel care îl va înlocui pe George Bush în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, spune presa americană, va trebui să ia la început de mandat chiar şi undele decizii pe care programul său electoral nu le-ar fi putut prevedea.

„New York Times” de pildă susţine că „Obama va trebui să facă mult mai mult decât să vină cu idei noi. Noul preşedinte american trebuie să aibă ca obiectiv principal crearea unui soi de paradigmă, un concept politic care transcende războiul împotriva terorismului şi care poate conferi Americii rolul de partener în lume. Un partener ce-i drept slăbit, însă indispensabil”, opinează cotidianul american „New York Times”. Discursul său ar putea fi numit şi „Promisiunea secolului 21”, mai cred aceiaşi ziarişti americani.

Oricum, schimbarea, dacă va fi cu adevărat o schimbare, nu vine prea târziu, crede şi cotidianul german „Sueddeutsche Zeitung”. Ideea este preluată de „Frankfurter Allgemeime”, care îşi exprimă speranţa că America îşi doreşte cu adevărat să renască, mai ales din punct de vedere al politicii sale externe. Cu atât mai mult acum, când abia sosit la Casa Albă, Obama află că Piong-Iang-ul se răţoieşte din nou la Stalele Unite, respectiv la comunitatea internaţională. Ministerul de externe nord-coreean a declarat că „programul nuclear al Coreei de Nord nu a fost demarat pentru a normaliza relaţiile cu Statele Unite sau pentru a primi ajutoare financiare, ci pentru a apăra ţara de ameninţarea nucleară a Americii. Putem trăi fără o relaţie normală cu America, nu însă şi fără protecţia dată de armele nucleare”, transmite ministerul de externe comunist de la Piong-Iang.

Un alt subiect important în presa internaţională de astăzi este criza gazelor. Mai exact, dezamorsarea ei la Moscova, acolo unde Rusia şi Ucraina au căzut la pace în ceea ce priveşte preţul gazului furnizat de ruşi. Uniunea Europeană nu crede până nu vede sau, mai exact, până nu simte căldură în calorifere. Deşi a salutat prompt acordul dintre ruşi şi ucraineni, europenii „aşteaptă să vadă dacă într-adevăr gazul va începe să vină spre Europa”, se menţionează în ziarul die Welt de astăzi. Pe de altă parte, „Sueddeutsche Zeitung” consideră că regulile jocului le-a făcut Putin. Primul ministru rus, spune ziarul german, „şi-a apărat propriile interese mai bine decât pe cele ale ţării sale”. Şi asta în contextul în care, se spune în continuare în articol, Europa a arătat cât de timorată este atunci când vine vorba de politica sa energetică, în pofida rolului ei de mare consumator. „Nimeni nu ne poate garanta că iarna viitoare nu se va întâmpla la fel”, crede Süddeutsche Zeitung. În relaţia cu Rusia, UE are nevoie de pragmatism, nu de parteneriate strategice. E drept însă că spre deosebire de Ucraina, Rusia nu doreşte să adere la Uniunea Europeană.