Polonia: Continuarea procesului început

A fost o victorie strânsă, dar Andrzej Duda a reușit să câștige prezidențialele. Este al doilea șef de stat polonez după 1989 care este reales pentru un nou mandat de cinci ani. Contracandidatul său liberal, primarul de Varșovia Rafal Trzaskowski, poate considera, în ciuda înfrângerii suferite, că a obținut un succes. Cariera sa politică va lua abia de acum amploare: este o figură nouă și tânără a liberalismului polonez și are pretenția de a uni opoziția și de a concura serios partidul de guvernământ cel târziu la parlamentarele din 2023. 

Rezultatul votului actual va avea consecințe extinse. Realegerea lui Duda va permite partidului național-conservator de guvernământ PiS să continue revoluția conservatoare începută în 2015 și să-și consolideze puterea. Incluse în acest proces sunt din păcate și subordonarea totală a justiției și subminarea diviziunii puterilor în stat. Iar criticarea presei, inclusiv prin menționarea concretă a numelui unui anume jurnalist, cum a făcut soția lui Duda, Agata Duda-Kornhauser, în seara alegerilor, arată cam în ce direcție s-ar putea îndrepta lucrurile. După ce postul public de televiziune a fost transformat în televiziune de partid, se pare că sunt acum la rând unitățile de presă private critice la adresa guvernanților. Pentru că majoritatea mass-media private critice au proprietari străini, adevăratul număr unu de la Varșovia, șeful PiS Jaroslaw Kaczynski, a vorbit deja de necesitatea „repolonizării“ presei. Sunt pre-programate astfel următoarele conflicte cu Bruxellesul.

Polonia rămâne și după acest scrutin o țară adânc divizată. Vestul și nordul Poloniei, contra regiunilor din sud și est, orașele împotriva provinciei, bătrânii împotriva tinerilor: aceste fisuri despart familii, cercuri de prieteni, comunități locale. De fapt, după campania electorală puternic polarizantă, sarcina câștigătorului ar fi de a face pace între tabere. La prima victorie a lui Duda în 2015, speranța în acest sens nu s-a împlinit. Motivul este clar: în ciuda câtorva tentative proprii, Duda nu a reușit să iasă din umbra mentorului său politic Jaroslaw Kaczynski. Kaczynski crede în conflict ca sursă de alimentare a proceselor politice. Din ADN-ul său nu fac parte compromisuri, gesturi de apropiere de rivali în afara tacticilor politice – pe acestea Kaczynski le consideră semne de slăbiciune. 

Dar Duda ar putea acum profita de noul context pentru a deveni mai independent: el nu trebuie să se mai teamă de următoarele alegeri. Este el oare dispus să părăsească rolul protejatului și să exercite funcția prezidențială cu caracterul puternic necesar unui om de stat veritabil? Duda are de făcut acum această alegere, după ce tocmai a fost reales.