1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Alegerile prezidențiale din Moldova și ecuația rusească

31 octombrie 2020

Campania electorală s-a încheiat în Republica Moldova. Alegerile prezidențiale au loc duminică, 1 noiembrie. Pentru fotoliul prezidențial luptă opt candidați – trei de stânga și cinci de dreapta.

https://p.dw.com/p/3kgxA
Alegerile parlamentare din februarie 2019
Alegerile parlamentare din februarie 2019Imagine: DW/Elena Covalenco

Din noiembrie 2016, Republica Moldova este condusă de președintele pro-rus, Igor Dodon – candidatul care spunea că va denunța Acordul de Asociere cu UE și va federaliza Republica Moldova (cu păstrarea armatei ruse pe teritoriul național). El a învins atunci în turul doi, cu o diferență de câteva procente, în fața principalului contracandidat pro-european, Maia Sandu, la finalul unei campanii doldora de abuzuri și minciuni, răspândite cu metodă de trusturile de presă controlate de Igor Dodon și oligarhul Vladimir Plahotniuc, care controla PDM și Guvernul. În primul tur, Plahotniuc și-a retras candidatul (pe Marian Lupu) din cursă ca să-i crească șansele lui Igor Dodon.

Oficial, Plahotniuc a anunțat că o sprijină pe Maia Sandu (diminuându-i, de fapt, șansele – el fiind perceput ca un politician corupt și detestat), dar în realitate structurile PDM din teritoriu, factorul administrativ și presa afiliată PDM au lucrat pentru Igor Dodon. Chiar și așa, sondajele arătau că Maia Sandu urma să devină președinte. 

Maia Sandu
Maia SanduImagine: Elena Covalenco

Pentru a înclina balanța în favoarea candidatului pro-rus, au fost declanșate, din subteran, în 2016, trei mecanisme: Biserica rusă (care îl lăuda pe familistul Dodon și o blama pe Maia Sandu pentru că nu are copii, inoculându-se că este mason și susținută de homosexuali); votul contra cost al locuitorilor pro-ruși din regiunea transnistreană (zeci de mii de alegători de peste Nistru au fost aduși organizat, cu autocarele, la vot); celebra sperietoare fake cu cei 30 de mii de sirieni pe care Maia Sandu ar fi convenit cu Angela Merkel să-i adăpostească în Moldova pe fondul crizei siriene. Narativul a apărut inițial pe un site de pamflete, dar a fost preluat masiv și răspândit concertat de media controlată de Plahotniuc și Dodon, devenind, în câteva zile, principala temă de campanie.

Ce a promis și ce a făcut Igor Dodon

Igor Dodon promitea, în campania din 2016, câteva lucruri: că va fi președintele tuturor, că „vor sări surcele” din cei care au furat un miliard de dolari din băncile moldovenești în 2014 și din cei care au participat în „Laundromatul” rusesc de 22 miliarde de dolari. Dodon mai promitea că va întoarce miliardul furat de la cetățeni și că va scoate această povară pusă, în 2016, de guvernul condus de Pavel Filip (controlat de Plahotniuc) pe spatele cetățenilor. Și, mai spunea Igor Dodon că va obține revenirea produselor moldovenești pe piața rusă (după embargourile impuse de ruși ca urmare a semnării Acordului de Asociere UE-Moldova). 

În cei patru ani de mandat, Igor Dodon a reușit să fie un președinte gălăgios, dar a uitat de promisiuni. Deși a spus că va fi „președintele tuturor”, în august 2017, el i-a numit pe unioniști (care constituie 25%, conform sondajelor) „lepădături și trădători care trebuie interziși”. Iar ca garant al suveranității (Art. 77 din Constituție), în februarie 2017, Dodon a depus flori, împreună cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, la monumentul cazacilor mercenari de la Bender, care, în războiul din 1992, au tras în polițiștii moldoveni mobilizați să apere integritatea tânărului stat independent.

Igor Dodon
Igor Dodon Imagine: Imago/ITAR-TASS/V. Denisov

Nu au sărit niciun fel de surcele, în cei patru ani de mandat, din marii corupți care au jefuit Moldova în 2014. Dimpotrivă, în mandatul lui Dodon, regimul oligarhic al lui Plahotniuc s-a întărit și a sărăcit Moldova până în iunie 2019, dosarele celor care figurau în „jaful secolului” au fost și sunt tergiversate din motive stupide, mai mulți indivizi cu trecut politico-mafiot au fost eliberați din pușcării, miliardul de dolari nu a fost scos de pe spatele cetățenilor, banii nu au fost recuperați, nimeni nu face pușcărie pentru asta, iar săptămâna trecută 5 din cei 13 judecători implicați în „Laundromat”-ul rusesc au fost scoși de sub învinuire și urmează a fi repuși în funcții. Deși își arogă meritul revenirii produselor moldovenești pe piața rusă, statisticile oficiale arată că peste 60% din exporturile moldovenești sunt asimilate de piața UE, cota Rusiei fiind de numai 10-15 la sută.

Miza alegerilor și pericolul fraudării

În actuala campanie electorală, Igor Dodon participă ca și candidat independent susținut de PSRM. La întâlnirile cu alegătorii, el nu a mai pledat pentru anularea Acordului de Asociere cu UE, ci pentru implementarea acestuia. Totuși, retorica sa în domeniul politicii externe a rămas una pro-rusească, anti-unionistă și anti-NATO, iar planul de federalizare ca „program de dezvoltare a țării” nu a dispărut de pe site-ul PSRM al cărui lider de facto este.

Ultimul sondaj de referință, făcut public la Chișinău – Barometrul Opiniei Publice (comandat de Institutul de Politici Publice) arată că tot Igor Dodon și Maia Sandu au cele mai multe șanse de a ajunge în turul doi al alegerilor. Sondajul a fost făcut public pe 23 octombrie. Datele arată că în eventualitatea unui astfel de scenariu, Dodon ar câștiga alegerile în turul doi cu o diferență de mai puțin de 1%.

Miza uriașă a scrutinului și diferența foarte mică de voturi dintre principalii doi contracandidați crează nervozitate. Toată atenția este concentrată asupra votului locuitorilor din regiunea transnistreană, care ar putea înclina balanța. Pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului vor fi deschise duminică 42 de secții de votare – un număr nejustificat de mare în opinia opoziției și a analiștilor politici. Aceasta alimentează supoziția că și de această dată se va încerca manipularea votului celor din Transnistria prin corupție, mai ales că regimul de la Tiraspol, deși a închis regiunea, din cauza pandemiei, până pe 1 decembrie 2020, a decis să le permită totuși celor din regiunea transnistreană să vină la vot, în partea dreaptă a Nistrului, la 1 noiembrie.

Regiunea transnistreană
Regiunea transnistreanăImagine: DW

Conform informațiilor dobândite de jurnaliștii de la Chișinău, de data aceasta votul transnistrenilor va fi coordonat prin intermediul holdingului „Sheriff” de la Tiraspol, controlat de controversatul oligarh Victor Gușan. În legătură cu aceasta, unii analiști politici avertizează că, dacă eventuala victorie în alegeri a candidatului Dodon va fi în marja procentajului livrat de alegătorii din regiunea transnistreană, un scenariu belarus va fi de neevitat în Moldova. De altfel, Maia Sandu l-a avertizat pe Igor Dodon să nu încerce să fraudeze alegerile, deoarece determinarea opoziției de a-și apăra votul este foarte mare, inclusiv prin acțiuni stradale.

De partea cealaltă, Igor Dodon a spus că va accepta rezultatul alegerilor așa cum va fi și nu-și va scoate susținătorii în stradă, dar pe tot parcursul campaniei a încercat să acrediteze ideea că dacă cetățenii Republicii Moldova vor vota un alt candidat – va fi „destabilizare și conflict”, având în vedere că Președinția, Parlamentul și Guvernul nu vor mai avea aceeași linie politică – un alt președinte urmărind scopul demiterii actualului Guvern, pentru a provoca alegeri parlamentare anticipate.

O nouă majoritate parlamentară creată „pe întuneric”

Oficial, la întâlnirile cu alegătorii, Igor Dodon de asemenea pledează pentru dizolvarea actualului Parlament, pe care îl consideră „foarte corupt”. Asta pentru că, în rândul populației, acest Legislativ este cel mai detestat pentru corupție, iar narativul dizolvării lui sună bine electoral. În realitate însă, se pare că Igor Dodon își pregătește o nouă majoritate parlamentară prin intermediul căreia ar urma să controleze puterea în eventualitatea în care va pierde alegerile prezidențiale. În acest sens, în ultimele două săptămâni mai mulți deputați s-au dezlipit de recent creatul partid „Pro-Moldova” (format din deputați desprinși, cu câteva luni în urmă, de PDM -  aceștia declarându-și susținerea pentru candidatul Partidului „Șor” la prezidențiale, Violeta Ivanov. La rândul lor, cei din Partidul „Șor”, altă dată foarte critici la adresa lui Dodon, au încetat să-l mai atace. În legătură cu aceasta, liderul „Pro-Moldova”, Andrian Candu (finul lui Vladimir Plahotniuc) a declarat că „pe întuneric, Dodon încearcă să-și creeze o nouă majoritate parlamentară”.

Alegerile din 2016
Alegerile din 2016Imagine: DW/E. Covalenco

„Dodon are o înțelegere cu Șor și asta se vede foarte clar. Dosarele lui Ilan Șor (condamnat în prima instanță pentru implicare în jaful bancar – n.n.) stau nemișcate și nu mai vedem niciun fel de agresivitate retorică din partea celor din Partidul „Șor” împotriva lui Dodon. Acum Șor își negociază anumite interese financiare – așa se explică faptul că uneori autoritățile ne uimesc cu deciziile pe care le iau în anumite dosare”, susține deputatul Platformei DA, Dinu Plângău.

Coaliția PSRM+PDM, doar pe hârtie

PDM nu are candidat la aceste alegeri prezidențiale din Republica Moldova. Deși anterior liderul formațiunii, Pavel Filip, anunța că PDM va înainta un candidat demn, acesta nu a apărut. În noiembrie 2019, PDM a votat împreună cu PSRM demiterea guvernului condus de Maia Sandu si învestirea actualului guvern condus de Ion Chicu (controlat de Igor Dodon). Ulterior, PDM și PSRM și-au oficializat relația printr-un acord prin care părțile au convenit că, după alegerile prezidenţiale, PDM va primi una din funcţiile principale în stat – cea de prim ministru sau preşedinte al Parlamentului. Acordul este în vigoare, dar Igor Dodon susține acum că acesta nu mai poate fi îndeplinit. Potrivit lui, acordul de coaliție cu PDM nu mai este funcțional, deoarece democrații nu mai pot asigura numărul necesar de voturi pentru funcționarea coaliției (după ce din PDM au migrat spre Pro-Moldova mai mult de 10 deputați), din care pe moment fac parte 48 de deputați (din totalul de 101 deputați). În plus, Dodon le-a reproșat celor din PDM că nu-l susțin în aceste alegeri prezidențiale.

Anterior, Igor Dodon spunea că nu va accepta niciodată o majoritate parlamentară formată din transfugi și că, dacă o majoritate asumată de partide va dispărea, el va provoca alegeri parlamentare anticipate. Acum, Igor Dodon susține că, după alegerile prezidențiale, Ion Chicu va rămâne prim-ministru, dar Guvernul va fi reformatat, fără a preciza însă, pentru cine pregătește el și PSRM fotolii ministeriale.

Pe de altă parte, cei din partidul „Șor” au declarat că, foarte curând, liderul lor, Ilan Șor, dat în urmărire internațională, va deveni prim-ministru al Republicii Moldova.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.