Bochum, efectul Nokia: bumerangul cu bani

Ca atare, landul Renania de Nord - Westfalia a reuşit să obţină orientarea către Bochum a 5,5 milioane de euro din bugetul comunitar, pe care promite că îi va folosi pentru recalificarea foştilor angajaţi de la Nokia.

Parlamentul European a aprobat, marţi, finanţarea, cu cinci milioane şi jumătate de euro, a programelor de recalificare profesională pentru angajaţii disponibilizaţi de concernul Nokia în zona oraşului german Bochum, odată cu mutarea fabricii în România.

La o primă vedere o astfel de măsură pare imposibilă: noul amplasament se află tot în interiorul Uniunii Europene. Europarlamentarul creştin-democrat Reimer Böge şi colegii săi germani, care au susţinut dosarul Bochum în faţa Legislativului comunitar, au reuşit să impună o imagine uşor diferită a relocării Nokia.

Jucu, fabrica de împachetat

Fondul European pentru Globalizare, din care provin cele 5.553.850 de euro orientate către Bochum, a fost creat pentru a susţine financiar zonele părăsite de antreprenori care îşi mută afacerile în afara Uniunii Europene.

Cererea de finanţare depusă de landul Renania de Nord - Westfalia, în care se află oraşul Bochum, a fost acceptată deoarece, de fapt, producătorul finlandez de telefoane mobile şi-ar fi mutat, deja, mare parte din producţie, în ultimii ani, în Asia, Mexic şi Brazilia.

Cât priveşte sâmburele care a declanşat furia anti-Nokia în Germania şi, ulterior, o serie de retorici populiste sau chiar xenofobe, anume, fabrica de la Jucu, aceasta este, conform experţilor Comisiei Europene care au analizat şi acceptat ca fondat dosarul landului german, mai degrabă o linie de asamblare şi nu una de producţie a telefoanelor.

Despăgubiri după despăgubiri

"Nu putem opri globalizarea, dar nici nu trebuie să suferim din cauza ei", a explicat Jutta Haug, eurparlamentar social-democrat originar din apropierea oraşului Bochum (bazinul Ruhr). Böge, avocatul principal al cauzei în Legislativul de la Bruxelles, a invocat solidaritatea care, a explicat politicianul conservator, "nu este o stradă cu sens unic, ci funcţionează, la nivel european, şi în cazul Germaniei, principalul finanţator al Uniunii".

Cursurile de recalificare sau perfecţionare pentru foştii angajaţi Nokia au fost deja demarate, landul Renania de Nord - Westfalia estimând că acestea vor necesita un total de 11,1 milioane de euro. Jumătate din sumă este suportată de la bugetul Uniunii Europene.

Nokia a lăsat în urma ei, la plecare, un fond de 200 de milioane de euro pentru un plan social destinat tocmai oraşului Bochum, în speţă foştilor săi angajaţi. În plus, a fost obligată să returneze două treimi din subvenţii primite în timp, conducerea de land reproşând finlandezilor că nu au creat numărul promis de locuri de muncă.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident