1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Brutalitatea puterii de la Kiev uneşte opoziţia ucraineană

Christian Ignatzi/Cristian Ştefănescu2 decembrie 2013

Puterea ucraineană a intrat în panică după ce adversarii preşedintelui Ianukovici nu s-au lăsat intimidaţi de recursul guvernamental la forţă.

https://p.dw.com/p/1ARZ5
Imagine: Reuters

În ciuda interdicţiei impuse de autorităţi, circa 200.000 de ucrainieni au ieşit, ieri seară, iarăşi în stradă, pentru a continua protestul la adresa politicii de afiliere la Rusia practicată de actualul preşedinte Viktor Ianukovici. Sute de manifestanţi au fost răniţi în înfruntările cu forţele de ordine. Opoziţia, grupată în jurul campionului mondial la box profesionist Vitali Kliciko, cheamă populaţia la grevă generală şi solicită demisia lui Ianukovici, care, susţin unele surse, a părăsit sediul Preşedinţiei sub ameninţarea străzii. Şi în alte oraşe ale Ucrainei au avut loc proteste. La Lvov, în vestu, de exemplu, 50.000 de adversari ai preşedintelui s-au aflat duminică în stradă. Chiar şi la Doneţk, oraşul rusofon şi pro-moscovit situat aproape de graniţa cu Rusia şi din care provine şeful statului, circa 250 de persoane au încălcat interdicţia la demonstraţii instituită sâmbătă şi valabilă până pe 7 ianuarie.

"Potenţialul agresiv este ridicat în ambele tabere", avertizează profesorul german de ştiinţe politice Andreas Umland, care predă la Universitatea din Kiev. Afirmaţia nu este pompieristică: după intervenţia de sâmbătă a poliţiei, studenţii şi ceilalţi protestatari au revenit în centrul capitalei înarmaţi cu ce au găsit pentru a riposta în eventualitatea că forţele de ordine vor încerca din nou să disperseze manifestaţia cu forţa. Circa 5000 de adversari ai regimului Ianukovici au rămas peste noapte în Piaţa Independenţei (Maidan Nezaležnosti), unde au ridicat corturi şi baricade. Cu o noapte înainte, trupele poliţiei interveniseră în jurul orei patru când, conform martorilor oculari, prea puţină lume mai era în stradă. Comunicatele oficiale vorbesc despre o replică dată violenţelor generate de protestatari. Versiunea nu este, însă, împărtăşită de opinia publică, politologul Umland apreciind că, de fapt, forţele guvernamentale au dorit să vadă cât pot să întindă coarda.

Tabăra instalată în centrul capitalei este răspunsul protestatarilor la apelul lansat de noul lider unanim recunoscut al opoziţiei, campionul mondial de box Vitali Kliciko. Acesta le ceruse susţinătorilor taberei pro-europene să mobilizeze întreaga ţară şi să nu cedeze iniţiativa. Stafful partidului condus de Kliciko, UDAR (prescurtarea denumirii Alianţa Democratică Ucraineană pentru Reforme - cuvânt care, în limbile slave, înseamnă "Lovitură") au anunţat pentru luni pichetarea şi chiar blocarea principalelor instituţii ale statului. Şi şeful extremei drepte, Oleg Tjagnibok (Partidul Svaboda, al Libertăţii), a făcut apel la grevă generală. Celor două formaţiuni li s-a alăturat, în alianţa anti-Ianukovici, Partidul Patriei, al ex-premierei Iulia Timoşenko. Condamnată pentru o presupusă pagubă de 20 de miliarde de euro, cauzată printr-un contract de livrări de resurse energetice din Rusia, Timoşenko se află, de fapt, în miezul tensiunilor izbucnite la Kiev. Preşedintele Viktor Ianukovici şi susţinătorii săi din Parlament au refuzat să permită eliberarea din motive medicale a fostei şefe a Guvernului, blocând, astfel, acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană. Documentul, negociat în ultimii ani, urma să fie semnat, săptămâna trecută, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Opoziţia de la Kiev îl acuză pe Ianukovici că a acţionat contrar voinţei populare şi a decis discreţionar să anuleze un proces politic aproape încheiat. Deşi oficial nu este recunoscută capitularea Kievului în faţa presiunilor Rusiei, opoziţia ucraineană şi o serie de politicieni occidentali afirmă că Ianukovici ar fi cerut Vestului să acopere paguba de 20 de miliarde de euro imputată Iuliei Timoşenko pentru a alege asocierea la UE unei apropieri de Uniunea Euro-Asiatică patronată de Rusia şi din care mai fac parte Belarus şi Kazahstan.

În vreme ce secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen a ceruit părţilor implicate să nu recurgă la violenţe, miniştrii de Externe ai Suediei şi Poloniei, Carl Bildt şi Radoslaw Sikorski, s-au declarat, într-un comunicat comun, solidari cu demonstranţii. Profesorul Umland, care vorbeşte despre un haos comunicaţional la Kiev, susţine că anumite surse ar fi informat despre dezertări din rândul partidului lui Ianukovici: "Puterea pare să fi fost cuprinsă de panică", a explicat politologul german, pentru Deutsche Welle. Neconfirmată este demisia şefului cancelariei prezidenţiale - în schimb este sigur că şeful poliţiei din Kiev, care poartă responsabilitatea pentru intervenţia în forţă de sâmbătă, şi-a predat mandatul.