Bulgaria riscă să devină inguvernabilă

Cu actuala dispunere a mandatelor parlamentare, constituirea unui Guvern pare o misiune foarte dificilă pentru oricine va deveni premierul desemnat al Bulgariei. GERB, formaţiunea conservatoare a fostului prim ministru demisionat în februarie, Bojko Borisov, a adunat numărul cel mai mare de voturi însă rezultatul înregistrat în scrutinul de duminică nu îi este suficient pentru a trece de nivelul de 121 de legislatori necesari pentru a garanta funcţionare unui guvern. În plus, toate celelalte trei formaţiuni care au trecut pragul electoral refuză deocamdată categoric să intre într-o coaliţie cu sau să susţină un guvern al GERB. Aceştia din urmă, pe de altă parte, au anunţat că îl vor mandata pe chiar debarcatul Borisov să se ocupe de formarea echipei executive şi a programului de guvernare. Preşedintele Rosen Plevneliev este obligat prin Constituţie să îi ofere mandatul de premier de cum se vor oficializa rezultatele alegerilor de duminică.

Bulgaria are nevoie de un guvern funcţional pentru a rezolva o serie de probleme cu adevărat arzătoare, în special de natură economică. Cu acest detaliu sunt de acord toate partidele. Sergej Stanişev, liderul socialiştilor, enumera, în primul interviu de după aflarea rezultatelor, priorităţile guvernării: combaterea şomajului, relansarea întreprinderilor mici şi mijlocii lovite de criză şi reducerea până la un nivel suportabil al preţului energiei electrice.

Creşterea accelerată a preţului curentului electric a fost, de altfel, unul dintre motivele care au scos oamenii în stradă, în luna februarie, protestatarii solicitând naţionalizarea capacităţilor energetice deţinute de proprietari străini, consideraţi principalii vinovaţi pentru preţurile ridicate. Pe acest fundal, societatea bulgară a devenit ecoul unor mesaje anti-capitaliste şi xenofobe. De altfel, şapte la sută din voturile duminică exprimate au mers în contul mişcării radicale populiste de dreapta Ataka.

Cum preţul energiei rămâne subiectul central şi soluţiile realiste nu sunt la îndemâna nici unei grupări politice, riscul protestelor de masă, al tulburărilor şi al haosului este luat în serios. Unii observatori politici s-au grăbit, deja, să identifice în Bulgaria condiţii pentru un război civil. După o campanie electorală foarte urâtă, după acuzaţii de manipulare şi falsificare a votului, bulgarii sunt deziluzionaţi şi descumpăniţi. S-a văzut şi la urne, de unde au lipsit jumătate dintre alegători - un record negativ pentru perioada post-comunistă. Diplomaţii străini cred că societatea bulgară a ajuns o bombă cu ceas ce trebuie rapid dezamorsată.

Socialiştii, care vor la rândul lor să preia conducerea Guvernului, consideră că GERB nu va putea conduce ţara pentru că a fost complet izolată politic. De fapt, celelalte două partide minore ce au trecut pragul electoral, formaţiunea minorităţii turce şi radicalii de dreapta din Ataka, refuză o colaborare cu un eventual guvern Borisov. Şi o mare coaliţie conservator-socialistă este mai degrabă imposibilă. Stanişev a promis, de fapt, că socialiştii sunt pregătiţi să guverneze alături de partidele mici dar şi de grupuri care nu au reuşit accesul în Parlament precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile. Din păcate pentru el şi planurile sale, Stanişev pare a fi uitat că rasiştii de la Ataka au avut, în ultimii ani, conflicte deschise cu reprezentanţii minorităţii turce.

În ritmul acesta e foarte posibil ca actuala guvernare interimară să fie obligată să rămână în funcţie pe mai departe şi să pregătească o nouă rundă de parlamentare anticipate pentru la toamnă. Nu ar fi exclus, însă, ca Borisov să accepte dublul rol de câştigător al alegerilor şi de lider al opoziţiei parlamentare, pentru că, de fapt, ar dori să ia în calcul o candidatură la prezidenţialele programate peste doi ani.